Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Era necesar ca Parlamentul României să adopte o reformă a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curţii Constituţionale şi directive ale Uniunii Europene, dar şi pentru a remedia deficienţele din aplicarea prevederilor actuale, însă modul în care s-a desfăşurat această reformă nu a fost deloc unul corespunzător, arată Comisia de la Veneţia într-o opinie privind modificările la codul penal şi codul de procedură penală, adoptată vineri şi publicată luni integral pe site-ul său.
"Era necesar şi potrivit ca Parlamentul României să adopte o reformă a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curţii Constituţionale şi directive ale UE relevante, precum şi pentru a remedia deficienţele observate în trecut în aplicarea actualelor prevederi ale legislaţiei penale", precizează Comisia de la Veneţia.
"Modul în care reforma a fost făcută nu este, totuşi, deloc corespunzător pentru o reformă comprehensivă a două dintre cele mai importante şi sensibile coduri. Amendamentele aflate în discuţie au fost adoptate într-un proces legislativ care a fost excesiv de rapid şi lipsit de transparenţă, în ciuda faptului că au existat peste 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări destul de radicale şi afectând profund politica penală a statului", se atrage atenţia în raport.
Comisia de la Veneţia subliniază că "în timpul procedurii de adoptare a lor, au existat schimbări frecvente în texte, făcând aproape imposibile o consultare semnificativă cu experţii şi cu practicienii şi o discuţie semnificativă în cadrul societăţii".
"Practicienii în domeniul juridic, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi şefii procuraturii, au atras atenţia că intrarea în vigoare a amendamentelor ar putea avea efecte negative drastice pentru funcţionarea sistemului penal de justiţie român. Aceste atenţionări nu au fost băgate în seamă", se mai atrage atenţia în opinie.
Comisia de la Veneţia evidenţiază de asemenea că "un proces mai comprehensiv de discuţie, bazat pe dialog cu practicienii din domeniul juridic şi cu societatea în general, şi evaluarea în detaliu a impactului a numeroase amendamente ar fi fost nu doar recomandabile, ci chiar necesare".
''Faptul că acest subiect s-a dovedit a fi unul care a divizat foarte mult societatea românească ar fi trebuit să reprezinte un motiv suplimentar pentru a avea consultări mai eficiente. Acest caracter care dezbină al amendamentelor discutate nu este doar unul politic. Există chiar instituţii care intră în conflict (preşedintele Republicii, Înalta Curte de Casaţie şi Procurorul General, de exemplu, versus Parlamentul). Într-o astfel de situaţie este nevoie ca toate instituţiile să evite retorica excesivă şi să îşi ia mai mult timp pentru a căuta un sprijin mai larg pentru pachetul legislativ. Nici opinia publică şi nici opoziţia nu au fost suficient informate despre acest proces. De fapt, nu a existat un dialog suficient cu societatea civilă, organizaţiile profesionale, partidele de opoziţie şi unii jucători instituţionali'', notează Comisia de la Veneţia.
Potrivit acesteia, graba cu care au fost adoptate aceste amendamente a avut un impact negativ asupra calităţii legislaţiei. În timpul vizitei sale, Comisia a remarcat că în rândul interlocutorilor există multă nesiguranţă legată de motivele aflate în spatele anumitor amendamente, de conţinutul exact al unor dintre amendamentele adoptate şi în special de impactul pe care anumite amendamente îl vor avea în practică. În plus, noile coduri vor conţine - dacă toate amendamentele intră în vigoare - contradicţii intrinsece care vor cauza intertitudini juridice pentru mulţi ani de acum încolo.
Unele dintre amendamentele propuse sunt în neconcordanţă cu obligaţiile internaţionale ale ţării, în special cu privire la combaterea corupţiei, şi depăşesc cerinţele ce rezultă din precedentul de la Curtea Constituţională sau din obligaţiile internaţionale ale ţării. Comisia de la Veneţia este îngrijorată de faptul că, luate separat, dar în special dat fiind efectul lor cumulativ, multe amendamente vor afecta grav eficienţa sistemului penal de justiţie român în combaterea diverselor forme de infracţiuni, printre care fapte legate de corupţie, infracţiuni violente şi criminalitate organizată, se mai arată în opinia Comisiei de la Veneţia privind modificările la codul penal şi codul de procedură penală.
''În lumina consideraţiilor de mai sus, este recomandat ca autorităţile române să desfăşoare o reevaluare totală a amendamentelor la codurile penal şi de procedură penală, printr-un proces de consultări cuprinzător şi eficient, pentru a prezenta o propunere legislativă coerentă şi solidă, care să beneficieze de sprijin larg în interiorul societăţii româneşti şi ţinând cont pe deplin de standardele aplicabile. Concluziile Curţii Constituţionale cu privire la amendamentele la cele două coduri vor oferi o orientare suplimentară în acest proces'', menţionează Comisia de la Veneţia.
În ceea ce priveşte Codul de procedură penală, Comisia le recomandă autorităţilor române să examineze în mod detaliat legea de amendare în ansamblul său, ţinând cont de comentariile specifice cuprinse în această opinie, astfel încât să se asigure că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului penal de justiţie. Deşi întregul set de amendamente ar trebui revizuit total, în particular ar trebui să fie amendate în esenţă regulile privind comunicarea referitoare la anchetele penale în desfăşurare (articolul 4), începerea unei anchete penale (articolul 305), limitele privind probele şi incapacitatea de a folosi anumite forme de violenţă (articolele 139, 143, 153 şi 168) şi dreptul de a fi informat despre şi de a participa la toate actele de acuzare (articolele 83 şi 92), iar prevederile provizorii şi finale să fie reconsiderate.
Referitor la Codul penal, Comisia de la Veneţia le recomandă autorităţilor române să reconsidere şi să amendeze, în lumina comentariilor din această opinie, prevederile referitoare la fapte legate de corupţie, în special mita (articolul 290), traficul de influenţă (articolele 291 şi 292), deturnare de fonduri (articolul 295) şi abuzul în serviciu (articolul 297). De asemenea, autorităţilor române li se recomandă să reconsidere şi să amendeze unele prevederi cu un impact mai general, precum cele privitoare la statutul restricţiilor (articolele 154-155), mărturia mincinoasă (articolul 273) şi compromiterea intereselor justiţiei (articolul 277 CC). Comisia le mai recomandă autorităţilor române că reconsidere şi să amendeze prevederile referitoare la măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121), definiţia funcţionarului public (articolul 175) şi pedepse auxiliare (articolul 65), pentru a le aduce în concordanţă cu obligaţiile internaţionale ale ţării.AGERPRES
