Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legile Justiţiei nu mai pot fi oprite: ultima încercare de a bloca “Statutul magistraţilor”, prin intervenţia la Curtea Constituţională, a fost un eşec, aşa încât promulgarea devine obligatorie. Cele mai vehemente critici au avut însă ca motiv (nedeclarat) prevederile care sancţionau implicarea serviciilor de informaţii în funcţionarea sistemului de justiţie. “Câmpul tactic” a alimentat de-a lungul procesului de dezbatere şi adoptare a legilor poziţii de respingere din varii motive a pachetului de legi. Este însă de revăzut la finalul acestei lupte politice extinse şi în manifestări de stradă sau forme de protest mai subtile poziţia Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte interacţiunea dintre sistemul judiciar şi serviciile de infomaţii. Reţinem din evaluarea preliminară a Comisiei, difuzată în iulie 2018, câteva precizări, aşa cum apar pe site-ul specializat juridice.ro, în traducerea asigurată de Forumul Judecătorilor din România:
- Îngrijorările privind implicarea ilegală a serviciilor de informaţii din România în justiţie au fost un subiect major în dezbaterea publică, stârnind întrebări şi controverse pe marginea funcţionării independente a justiţiei din România şi a garanţiilor necesare pentru a combate astfel de intervenţii. Unii reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, ai autorităţii publice şi ai societăţii publice au menţionat chestiunea implicării serviciului de informaţii în sistemul judiciar, pe baza unor ordine secrete sau decizii şi protocoale de cooperare, precum şi chestiunea neclarificată a posibilei prezenţe a unor agenţi acoperiţi în rândul magistraţilor drept o reală ameninţare la adresa independenţei justiţiei şi a drepturilor fundamentale.
- În anul 2016, CCR (Decizia nr. 51, din 16 februarie 2016) a declarat neconstituţionale prevederile ambigue din Codul de Procedură Penală care au permis implicarea serviciilor de informaţii în anchetarea penală.
- Confirmarea recentă a existenţei unor protocoale de cooperare încheiate în anii trecuţi între SRI şi diferite instituţii din sistemul judiciar a contribuit la un sentiment crescând de nelinişte pe marginea acestor chestiuni în România. Conţinutul protocoalelor semnate cu Parchetul General de pe lângă Curtea de Casaţie şi Justiţie, inclusiv DNA, cu Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, făcut public recent, a stârnit un interes public ridicat şi mari îngrijorări. Mandatul Comisiei de la Veneţia în cadrul avizului nu vizează şi exprimarea unei poziţii. Comisia menţionează însă că sarcina stabilirii faptelor, a rolului şi responsabilităţilor aparţine comisiilor parlamentare speciale şi alte structuri cu rol de supraveghere a activităţii serviciilor de infomaţii, dar şi instituţiilor judiciare, magistraţilor, CSM, serviciilor de informaţii. O revizuire aprofundată a reglementărilor legale privin controlul serviciilor de informaţii apare necesară, consideră Comisia de la Veneţia.
Citește pe Antena3.ro
