Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ ieri, cu majoritate de voturi, proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. Membrilor CSM nu le-a trebui mai mult de o jumătate de oră pentru a ajunge la concluzia că nu există nicio grabă care să justifice emiterea în regim de urgență a celor două acte normative pregătite de Guvern.
Mariana Ghena, președintele CSM, a afirmat în ședința de plen că „nu sunt îndeplinite condiţiile dispoziţiilor articolului 115 alin. 4 din Constituţia României" pentru ca Guvernul să poată da ordonanțe pe tema grațierii și respectiv modificării Codurilor penale. Articolul invocat prevede că „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. Motivarea CSM este exact pe dos decât a Executivului, care justifică cele două proiecte prin urgența măsurilor care trebuie luate: în cazul grațierilor – pentru a evita sancțiunile CEDO, iar în cazul Codurilor – pentru implementarea deciziilor CCR.
La rândul său, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a spus că instituția pe care o conduce s-a situat de partea majorității la votul de ieri din CSM. "Ne-am raportat la nota de fundamentare, la conţinutul reglementării în ceea ce priveşte ordonanţa privind graţierea şi am constatat că nu există o corelare între reglementare şi urgenţa afirmată, iar în ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă privind modificările Codului Penal şi a Codului de Procedura Penală, aşa cum am arătat şi cu altă ocazie, am spus că ea nu răspunde întru totul deciziilor Curţii Constituţionale pentru că dezincriminează fapte pentru care CCR nu s-a pronunţat şi cuprinde reglementări care exced cadrului deciziilor Curţii Constituţionale", a precizat Tarcea.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, susţine că nu trebuie promovate proiecte care reprezintă „acte de clemenţă", precizând că magistraţii sunt îngrijoraţi de „problema dezarmării organelor judiciare de instrumentele juridice de combatere a criminalităţii”. „Nu ar trebui să ne gândim la aceste aspecte când societatea românească se confruntă cu un val de criminalitate, când ne aşteptăm la alt val de criminalitate cu terorism, cu tot felul de probleme de criminalitate transfrontalieră, criminalitate violentă, noi acum să ne gândim la acte de clemenţă. (...) Noi, magistraţii, suntem îngrijoraţi în primul rând de problema dezarmării organelor judiciare de instrumentele juridice de combatere a criminalităţii. Aceasta este marea problemă, iar celelalte pot fi discutate de parlamentari cu calm în cadrul Parlamentului, pot fi analizate, evaluate", a spus procurorul general.
"Am fost agentul României la CEDO. Condiţiile din penitenciar sunt analizate acolo sub prisma articolului 3, care înseamnă dreptul de a nu fi torturat şi de a nu fi supus la rele tratamente, dar vreau să vă spun că supraaglomerarea penitenciarelor este doar unul dintre aspectele care ar interesa articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (...) şi mă gândesc aici la condiţiile de transport între diferite locuri de detenţie sau între locul de detenţie şi instanţe, mă refer la hrană, la tratamentul medical care se aplică deţinuţilor" Cristina Tarcea, preşedintele ICCJ
Ministrul Justiţiei, care este membru de drept al CSM, nu a participat la ședința de ieri a Consiliului
