Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Libertățile religioase, îngrădite de o serie de acte administrative emise de Guvern, sunt puse în drepturi de o sentință a Curții de Apel București, bazată și pe decizii ale Curții Constituționale și CEDO. Limitarea participării la procesiuni și la manifestări ale cultului creștin, ca măsuri de protecție anti-COVID, a fost contestată în justiție în mai multe rânduri, fără succes. În cazul de față, miza dosarului nr. 6887 /2/2020, cu rezultat favorabil, depășește interesul personal al reclamantei, ea însăși magistrat, având implicații generale pentru credincioși și Biserica Ortodoxă, intrați în contradictoriu cu autorități ale statului român.
În 14 decembrie 2020, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București a soluționat acțiunea reclamantei Meucă Mihaela, care avea ca obiect anularea art. 2 din Hotărârea nr. 47/05.10.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Articolul respectiv prevede: „Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară activitatea, fără participarea persoanelor/pelerinilor din alte localități”. Or, dna Meucă Mihaela, judecător în București, a deschis acțiunea în justiție arătând că dorește să participe la slujbele religioase ocazionate de sărbătorile de iarnă în județul Iași, unde se află familia sa, acest lucru fiindu-i însă interzis prin hotărârea contestată.
Temeiuri juridice ale deciziei Curții de Apel
Completul CAB, format din judecătorii Vladu Crevon Mădălina (președinte), Elena Dumitrache Veronica și Dolache Damian, a decis prin sentința civilă nr. 1328, anularea art. 2 din Hotărârea nr. 47/2020 a CNSU. După ce a apreciat că acțiunea este fondată, Curtea a prezentat considerentele admisibilității acesteia. Judecătorii au constatat că în niciuna din dispozițiile legale amintite în preambulul Hotărârii contestate, chiar dacă se referă la măsuri de restrângere sau de interzicere a organizării unor activități de natură religioasă, nu se prevăd restricții prin care să fie îngrădită exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Legea nr. 55/2020 arată că „pe durate stării de alertă sunt stabilite reguli privind accesul în lăcașe de cult, distanța minimă de siguranță”. Art. 2 al Hotărârii nr. 47/2020 contrazice aceste prevederi. În plus, Decizia 157/13.05.2020 a CCR arată că măsurile luate în situațiile de urgență sunt constituționale „în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale”. CCR a statuat, de asemenea, că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului „nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului”. Astfel, Curtea „constată că prin hotărârea Comitetului Național nr. 47/2020 nu ar putea fi dispuse acțiuni care să vizeze restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale, în speță dreptul la libertate religioasă, sub forma participării la libertăți religioase, întrucât această Hotărâre este un act subsecvent OUG 21/2004 și fiind legislație secundară are menirea să dispună măsuri pentru asigurarea organizării executării Ordonanței de Urgență”.
Citește pe Antena3.ro
Atacuri sub centură
După pronunțarea sentinței CAB, cu drept de recurs în două zile de la comunicare, în comentariile din spațiul public au fost lansate amănunte care să „șubrezească” prestigiul completului. Se fac referiri la biografia judecătorului Dolache care a „îndrăznit”, în epoca de glorie a „Binomului Coldea–Kovesi”, să dea o soluție de achitare a Marianei Rarinca, în celebrul proces al acesteia cu Stanciu Livia, pe atunci aflată la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Măsuri disproporționate față de religie
Măsurile ilegale luate de poliție, jandarmerie și DSP împotriva pelerinilor - amenzi, percheziții, blocarea drumurilor și a accesului în lăcașele de cult la Iași, Suceava, București, Constanța, Ioan Corvin - au fost prezentate pe larg, săptămâna trecută, de publicația noastră, în pagina juridică. Speța la care ne referim astăzi dă noi argumente acestei abordări, ele fiind prezentate de judecătorii Curții de Apel București în sentința civilă nr. 1328. Curtea a admis că manifestările religioase pot fi limitate/restricționate cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții.
1. Limitările să fie prevăzute deja de legea națională.
2. Limitările să fie nediscriminatorii.
3. Să fie absolut necesară în limitarea efectelor pandemiei.
4. Să fie proporțională cu scopul urmărit.
Din principiile non-discriminării și neutralității statului rezultă obligativitatea statului de a interveni în domeniul vieții religioase într-o manieră similară cu viața socială non-religioasă. Prin dispozițiile Hotărârii nr. 47/ 2020, Curtea observă că „este acordată o atenție disproporționată vieții religioase prin adăugarea de reguli suplimentare în cazul pelerinajelor de sărbători, față de restricții generale în vigoare pe același interval nelimitat temporal, la nivelul altor segmente ale vieții sociale, cum sunt, de pildă, deplasările la sfârșit de săptămână pentru recreere/practicarea sporturilor de iarnă în anumite zone montane, unde aglomerația este de notorietate și este determinată de persoane venite din alte localități decât cele de destinație”.
„Curtea admite acțiunea față de pârâtul COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ cu sediul în București, sector 1, Piața Revoluției, nr. 1A”.
Sentința civilă nr. 1328 CAB
