Înalta Laura Kovesi și Micuța Curte de Casație și Justiție

Instanța supremă a admis, săptămâna aceasta, solicitarea Laurei Codruța Kovesi și a dat termen Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să finalizeze dosarul „Jakarta”, în care fosta șefă a DNA este urmărită penal pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, până în data de 1 aprilie. Asta, în condițiile în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit termene de judecată în procesele în care aceeași Kovesi riscă plata unor despăgubiri pentru darea afară din DNA a procurorului Mihaela Moraru Iorga sau în care CSM a contestat atribuirea gradului profesional aferent Parchetului General fără concurs, peste doi sau chiar trei ani de la momentul înregistrării cauzelor pe rolul instanței. Kovesi a solicitat și a obținut urgentarea dosarului în care este inculpată, deschis în 2019, de către SIIJ, uitând, probabil, de concluziile Raportului Inspecției Judiciare, tot din 2019, care a vizat anchetele tergiversate cu anii de către chiar structura de Parchet pe care a condus-o, anchete care au „agățat” judecători sau chiar procurori.

Completul C27 Penal de Drepturi și Libertăți al Secției Penale din Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, miercuri, contestația formulată de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, actual procuror-șef al EPPO, referitoare la „durata procesului ce face obiectul dosarului 1172/P/2018, al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, în care aceasta are calitatea de inculpată, acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă. Instanța a stabilit că, până la data de 1 aprilie 2021, procurorul de caz trebuie să finalizeze dosarul, „în condițiile articolului 327 Cod Procedură Penală”, în sensul în care, atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și că există probele necesare și legal administrate, procurorul fie emite rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată, fie emite o ordonanță de clasare sau renunță la urmărirea penală. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a mișcat cu viteza fulgerului pentru a-i satisface Laurei Kovesi cerința, în condițiile în care fosta șefă a DNA a depus contestația în 23 decembrie 2020, dosarul a fost imediat repartizat completului, s-a stabilit primul termen de judecată în 20 ianuarie 2021, prilej cu care a și fost respinsă ca nefondată declarația de abținere a unuia dintre membrii completului de judecată, iar, pe 27 ianuarie s-a și pronunțat soluția. Soluție pentru care nu există posibilitatea exercitării unei căi de atac, conform încheierii nr. 26/2021 a instanței.

Mită, abuz și mărturie mincinoasă

Cauza a cărei fază de urmărire penală o dorește Kovesi soluționată până pe 1 aprilie este celebrul dosar privind aducerea lui Nicolae Popa din Indonezia. Mai exact, în 12 februarie 2019, SIIJ a extins urmărirea penală și a pus-o sub acuzare pe Laura Kovesi, în calitatea ei de fost procuror general al României, existând date și indicii conform cărora, în cursul anului 2011, ar fi pretins și primit de la Sebastian Ghiță, prin intermediul unei firme de construcții din Ploiești, 268.689,36 de lei, materializați în asigurarea transportului pentru extrădarea lui Nicolae Popa de la Jakarta. De asemenea, în dosar se mai arată că, între anii 2010 și 2011, Kovesi a implicat Parchetul General în procedura extrădării cu încălcarea legislației și a dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, dar și pentru un ofițer SRI. Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta - București.

Război contra SIIJ, după deschiderea acestei spețe

De la demararea de către SIIJ a acestui dosar, asupra Secției Speciale a început un adevărat război din partea sistemului. Război care, în aceste zile, este coordonat în mod direct de actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, care promite desființarea, în perioada imediat următoare, a structurii de Parchet care o urmărește penal pe fosta șefă a DNA. Kovesi a fost pusă sub control judiciar, însă procurorului de caz nu i-a fost permis să participe la procesul prin care inculpata a contestat măsura. Contestația a fost soluționată, evident, în favoarea lui Kovesi.

Inspecția Judiciară: La DNA, dosarele deschise pe numele unor magistrați, nelucrate cu anii

Dincolo însă de aceste aspecte deja cunoscute publicului, este uluitoare nu doar viteza cu care Înalta Curte a admis contestația la durata instrumentării dosarului, dar și contestația în sine. Kovesi critică durata prea mare a urmăririi penale, în condițiile în care chiar DNA, sub conducerea ei directă, a făcut obiectul unei anchete disciplinare soldate cu un Raport al Inspecției Judiciare, aprobat, în 15 martie 2019, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în care se arată modul în care zeci de dosare penale deschise pe numele unor magistrați au fost tergiversate cu anii. Concluziile raportului, care cuprinde nu mai puțin de 127 de pagini, au evidențiat că, la DNA, în mandatele lui Kovesi, a existat o durată nejustificată a cercetărilor în nenumărate dosare, cauzată, în principal, de lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade lungi de inactivitate. S-a constatat, spre exemplu, că procurorii au încălcat normele de procedură privitoare la obligația de a informa persoana interceptată sau supravegheată tehnic, nu au comunicat ordonanțele de clasare către magistrații anchetați de DNA sau care au clasat, în bloc, cauzele lăsate în nelucrare „uneori pentru o perioadă mare de timp”, înaintea operaționalizării SIIJ. În multe cauze instrumentate de DNA, sub conducerea Laurei Kovesi, Inspecția Judiciară a constatat existența unor perioade de inactivitate nejustificată, de ordinul anilor, subsecvente dispunerii unor măsuri de supraveghere tehnică, măsuri care, prin natura lor, „prezintă un grad de intruziune extrem de ridicat în drepturile și libertățile magistraților cercetați”. Într-un număr semnificativ de dosare s-a constatat un dezinteres vădit al procurorilor pentru soluționarea cauzelor, „chiar în condițiile în care, așa cum s-a reținut în ordonanțele de clasare, nu existau indicii privind săvârșirea unei infracțiuni”.

Litigiul cu procurorul Mihaela Moraru Iorga, în așteptare 60 de luni

Un alt proces pe care instanța supremă nu se grăbește deloc să-l soluționeze și care, ce să vezi, o vizează tot pe Laura Codruța Kovesi. Este vorba despre recursul procurorului SIIJ Mihaela Iorga Moraru, în litigiul în care cere anularea ordinului prin care a fost dată afară, abuziv, de la DNA, se va judeca începând cu luna ianuarie a anului 2022. Asta, după ce Curtea de Apel București a admis cererea principală, însă nu a fost de acord ca Laura Kovesi și fostul subaltern al acesteia, celebrul procuror Marius Iacob, să-i plătească și daune morale de 10.000 de euro. Adică la cinci ani de la comiterea faptei pentru care se judecă acest proces. În iulie 2017, după ce în presă au fost prezentate înregistrări din timpul unui team-building al DNA în care fostul procuror-șef Laura Codruța Kovesi le solicita subordonaților să „decapeze” în dosarele penale până se ajunge la primul-ministru, doi dintre anchetatorii cu vechime ai direcției au intrat în colimatorul acesteia. Mihaela Iorga Moraru și Doru Florin Țuluș au acuzat fosta conducere că anchetează personalul angajat pentru a depista cine a dat aceste înregistrări în spațiul public. Ancheta a fost coordonată de Marius Iacob, care i-a chemat pe toți procurorii din cadrul DNA să fie testați cu aparatul poligraf. Mihaela Iorga Moraru și Doru Țuluș au refuzat. Conflictul dintre Kovesi și cei doi s-a acutizat atât de mult, încât fosta șefă a DNA a emis, în data de 5 iulie 2017, două ordine prin care a dispus revocarea acestora din funcțiile de procurori în cadrul DNA. După care, cu sprijinul Secției pentru Procurori de la CSM, a pus aceste ordine în executare. Ambii procurori dați afară au atacat ordinele în instanță. Mihaela Moraru Iorga a atacat în instanță acest act administrativ, solicitând, inițial, suspendarea ordinului și, ulterior, anularea acestuia, dar și plata de către procurorul-șef al DNA Laura Codruța Kovesi și de către procurorul-șef adjunct de la acea dată Marius Iacob despăgubiri morale în cuantum de 10.000 de euro. Cinci luni le-au luat judecătorilor de la Curtea de Apel București pentru a începe judecata. Primul termen de judecată a avut loc pe data de 17 aprilie 2018, iar soluționarea fondului a avut loc în 19 februarie 2019. Cum nici hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă, dosarul s-a mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituindu-se, la data de 19 septembrie 2019, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal. Cauza a fost repartizată Completului 2 Civil de Recurs, care a stabilit primul termen de judecată pentru data de… 26 ianuarie 2022.

Procesul privind gradul profesional, amânat pentru 2 ani și patru luni

Dacă, în cazul în care Kovesi este inculpată, ÎCCJ a dispus urgentarea soluționării dosarului, nu aceeași atitudine marchează interesul instanței supreme când este vorba despre dosare care pot afecta interesele profesionale ale fostei șefe a DNA. O astfel de speță vizează modul în care a obținut, fără concurs, gradul profesional de procuror de Parchet General. Kovesi, revocată din funcție pentru abateri grave și încălcarea Constituției, s-a adresat cu o cerere, în acest sens, către Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a decis că este inadmisibilă această solicitare și a respins pretențiile, printr-o hotărâre. Imediat, Kovesi a atacat hotărârea CSM la Curtea de Apel București, unde, în primăvara anului 2019, a primit, în mod incredibil, câștig de cauză, CSM fiind obligat să-i acorde calificarea cerută, exact așa, fără niciun concurs. CSM, în cele din urmă, a declarat recurs împotriva soluției, calea de atac fiind adusă la cunoștința instanței superioare competente să o soluționeze, la data de 11 iulie 2019. Iar actele au fost depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 15 iulie, dosarul fiind înregistrat la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, sub numărul 8930/2/2018, în data de 17 iulie 2019, fiind repartizat Completului nr. 8. Complet care a stabilit data la care să înceapă judecarea recursului Consiliului Superior al Magistraturii în litigiul cu Laura Codruța Kovesi, împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București, care i-a făcut cadou fostei șefe a DNA gradul profesional cel mai înalt din procuratură. Pe data de 11 noiembrie 2021, la ora 9.00 dimineața. Adică peste doi ani și patru luni de la depunerea recursului CSM.