Albirea coralilor la nivel global doboară record după record

Episodul masiv de albire a coralilor din ultimii doi ani continuă să doboare recorduri, circa 84% dintre recifele de corali de pe planetă fiind în prezent afectate, ceea ce pune în pericol supravieţuirea acestor ecosisteme esenţiale pentru viaţa marină şi pentru sute de milioane de persoane, notează AFP.

Coralii sunt extrem de vulnerabili la creşterea temperaturilor apei, iar temperaturile oceanelor globului se menţin din 2023 la niveluri fără precedent din cauza încălzirii globale.

Ca urmare a acestei supraîncălzirii şi a acidificării mărilor, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană, un episod global de albire - al patrulea din 1998 - se extinde de doi ani în oceanele Atlantic, Pacific şi Indian.

"Între 1 ianuarie 2023 şi 20 aprilie 2025, stresul termic sinonim cu albirea a afectat 83,7% dintre recifele planetei", a anunţat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA în ultima sa actualizare publicată luni.

Mai mulţi oameni de ştiinţă, reuniţi în cadrul Iniţiativei internaţionale pentru recifele de corali, au tras un semnal de alarmă miercuri, într-un comunicat, cu privire la amploarea episodului în curs.

Degradarea coralilor, vizibilă prin decolorarea lor, este provocată de o creştere a temperaturii apei, care determină expulzarea zooxanthellaelor - alge care trăiesc în simbioză cu aceştia, furnizându-le nutrienţii şi dându-le culoarea intensă. Dacă temperaturile ridicate persistă, coralii pot muri.

Totuşi, recifele se pot reface dacă temperaturile scad pe termen lung sau dacă alţi factori precum poluarea sau pescuitul excesiv sunt reduşi. Însă temperaturile înregistrate în unele regiuni sunt atât de extreme încât pot provoca "moartea mai multor specii sau chiar moartea aproape totală a unui recif", a declarat NOAA.

"Scara şi amploarea stresului termic sunt şocante", a declarat Melanie McField, fondatoarea din Caraibe a iniţiativei Healthy Reefs for Healthy People (HRI), descriind albirea "îngrijorătoare" care "se abate asupra recifelor ca o furtună de zăpadă tăcută", făcând să dispară "peştii care se agită şi culorile vii".

"Dacă valurile de căldură marină continuă să se succeadă, este greu de imaginat cum se va produce o refacere", a subliniat cercetătoarea într-un interviu acordat AFP din Florida.

Circa un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc la mai puţin de 100 de kilometri de aceste recife şi beneficiază, cel puţin indirect, de existenţa lor. Aceste "superorganisme animale" adăpostesc o faună vastă, oferă un mijloc de trai pentru milioane de pescari, atrag un turism intens şi protejează litoralul de efectele furtunilor, acţionând ca baraje naturale.

Cu toate acestea, între 70% şi 90% dintre corali ar putea dispărea într-o lume mai caldă cu 1,5 grade Celsius faţă de era preindustrială - climatul preconizat de specialişti pentru începutul anilor 2030.

La un nivel de încălzire de 2 grade Celsius, limita fixată prin Acordul de la Paris, ar fi ameninţaţi chiar 99% dintre corali. În prezent, angajamentele statelor de a reduce poluarea cu carbon conduc planeta spre o climă mai caldă cu 3,1 grade Celsius până la sfârşitul secolului, potrivit ONU.

"Trebuie să punem capăt de urgenţă erei combustibililor fosili şi să facem tranziţia spre un viitor just şi durabil, bazat pe energii curate", a declarat Surangel Whipps Junior, preşedintele micului atol Palau din Pacific, aflat în pericol de dispariţie.

"Legătura dintre emisiile provenite din combustibili fosili şi moartea coralilor este directă şi incontestabilă", a afirmat Alex Sen Gupta, de la Universitatea din New South Wales. Trebuie abordate cauzele, însă "măsuri locale precum reducerea poluării, gestionarea turismului şi combaterea epidemiilor de dăunători pot contribui la întărirea rezistenţei", a pledat el.

Anul 2024 a fost cel mai călduros măsurat vreodată, atât pe continente, cât şi la suprafaţa oceanelor. Ritmul de încălzire al acestora aproape s-a dublat din 2005, nota în septembrie Observatorul european Copernicus.

Această încălzire este explicată în mare parte prin faptul că oceanele au absorbit, începând din 1970, "peste 90% din excesul de căldură al sistemului climatic" generat de gazele cu efect de seră emise de omenire, a indicat GIEC, grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei din cadrul ONU.