Aprobat de Guvern - Raport pe justiţie către CE

Guvernul a aprobat ieri raportul privind progresele înregistrate în domeniul justiţiei, în perioada iunie 2007 – martie 2008, ce urmează a fi transmis Comisiei Europene până la sfârşitul acestei luni. Acest raport reprezintă un instrument de lucru prin care Comisia Europeană este informată în legătură cu progresele înregistrate în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, imediat după şedinţa în care Guvernul a aprobat raportul.


STATISTICI. Documentul arată că au fost formulate 68 de recursuri în interesul legii şi au fost soluţionate 62 dintre acestea, 52 fiind admise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM au avut loc peste 60 de întâlniri între membrii acestor două foruri şi judecători-preşedinţi de instanţă din ţară, în care au fost discutate probleme de drept controversate. A fost extins accesul publicului la jurisprudenţă, prin afişarea pe site-ul instanţelor a deciziilor adoptate în procesele aflate pe rolul instanţelor. Astfel, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost afişate peste 37.000 de hotărâri în integralitate, peste 2.000 de hotărâri în sinteză şi 88 de decizii pronunţate în cadrul recursurilor în interesul legii.


STABILITATE PENTRU DNA. În raport sunt prezentate şi măsurile adoptate pentru elaborarea Codului de procedură penală şi a Codului civil şi pentru operaţionalizarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). "Merită subliniat că în cursul anului 2007 s-a oprit o evoluţie mai puţin dorită de modificare succesivă a cadrului instituţional al DNA. Practic, în tot anul 2007 nu există nici un fel de act normativ care să intervină în legătură cu organizarea şi funcţionarea acestui organism important, spre deosebire de anii trecuţi, când am asistat la o inflaţie de acte normative care au contribuit la o încetinire a activităţii acestui organism. DNA se bucură de o stabilitate pe care Guvernul, tot anul 2007, a respectat-o şi a protejat-o", a spus ministrul Justiţiei.  

RĂSPUNS EVITAT. Întrebat de presă dacă desfiinţarea comisiei de la Cotroceni care verifică activitatea miniştrilor nu poate fi considerată ca un fapt ce a perturbat activitatea DNA, ministrul Justiţiei, ca membru al Guvernului Tăriceanu – Executiv care a aprobat celebra ordonanţă făcută "pe genunchi" ­, a evitat un răspuns sincer şi direct. "Este evident că avem de-a face cu două instituţii separate, cu două acte normative separate. Eu m-am referit în precizarea mea strict la Direcţia Naţională Anticorupţie", a spus ministrul. Este adevărat că anul trecut nu s-a încercat modificarea legii de funcţionare a DNA, în schimb au existat tentative de schimbări legislative cu impact sigur asupra activităţii procurorilor anticorupţie. Or un efect al ordonanţei lui Tudor Chiuariu privind comisia de la Cotroceni a fost tergiversarea anchetelor cu miniştri pentru câteva luni. Un alt exemplu de-a dreptul scandalos este tentativa parlamentarilor de a ridica pragul pagubei de la care o infracţiune este considerată ca având consecinţe deosebit de grave, ca şi încercarea de a obliga procurorii, prin lege, să-i anunţe în prealabil pe cei pe care doresc să îi intercepteze ori monitorizeze audio-video.


CRIZA DE PERSONAL VS. NEVOIA DE ÎMPROSPĂTARE. Este deja cunoscută problema funcţionării parchetelor cu schemele de personal incomplete, în Ministerul Public simţindu-se acut lipsa a peste 500 de procurori. Evitând folosirea cuvântului criză, ministrul Justiţiei a precizat că există foarte multe locuri vacante, atât în Parchete, cât şi în instanţe, care trebuie completate cu magistraţi. "După cum aţi notat şi la bilanţul Parchetului de acum trei-patru săptămâni, procurorul general a menţionat că sistemul are nevoie de împrospătare, inclusiv sub aspectul resurselor umane. Nu este o chestiune care să fie exclusiv la nivelul Ministerului Justiţiei, este un joc în trei: minister, Parchet, CSM, toţi trei parteneri în acest demers pe care ni-l dorim cu rezultate peste câteva luni", a spus Cătălin Predoiu. Acoperirea necesarului de procurori ar putea fi o problemă de durată mai îndelungată, ţinând cont de faptul că, în ultimul timp, tot mai mulţi procurori şi-au exprimat dezamăgirea şi intenţia de a pleca din magistratură. Oricum, în caz de eşec în rezolvarea penuriei de magistraţi, conform declaraţiei ministrului Predoiu, responsabilitatea se împarte cel puţin la trei.