Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sub titlul 'Verdictul Academiei: jaf in Parcul National Retezat', scrisesem in 15 decembrie 2011 despre defrisarile abuzive de pe Raul Ses. Facute de o firma privata, in folosul nesatulei Holzindustrie Schweighofer, ele au fost motivate scriptic prin atacul gandacului Ips Typographus. Sub pretextul scoaterii din teren a arborilor bolnavi si uscati, buldozerele au deschis drumuri, prin care s-a intrat cu drujbele si TAF-urile intr-o padure seculara. Raportul Comisiei Academiei Romane, condusa de academicianul Victor Giurgiu, afirma ca "inventarierea si marcarea arborilor propusi sa fie extrasi s-a facut in mod necorespunzator, urmarindu-se cu predilectie arbori valorosi din punct de vedere dimensional si sortimental" si conchidea: 'La situatia descrisa s-a ajuns ca urmare a neindeplinirii atributiilor de serviciu a personalului de specialitate din O.S. Retezat si din Administratia P.N. Retezat (...) Implicarea, la timpul oportun, a Consiliului Stiintific al P.N. Retezat si a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ar fi fost necesara.'
O scrisoare pierduta la CMN
Primul care a observat agresiunea de pe Raul Ses a fost inginerul silvic Gheorghe Cionoiu, cunoscator al Retezatului, actualmente emigrat in Germania. Mea culpa, asadar pentru intaietatea descoperirii, acordata, in textul precedent, omului de afaceri Romeo Dunca. Gheorghe Cionoiu sesizase raul inca din iulie 2011, instiintase mass-media si eco-societatea civila, iar telefonic si prin mesajele electronice schimbate cu academicianul Dan Munteanu - presedintele Comisiei Monumentelor Naturii si membru in Consiliul Stiintific al P.N.R -, nadajduise sa scoata din amortire aceste organisme. Deopotriva, o scrisoare adresata secretarului general al Academiei Romane, academicianului Ion Paun Otiman fusese incredintata aceluiasi Dan Munteanu.
Batista pe tambalul CMN si o turuiala 'academica'
La simpozionul despre ariile protejate, desfasurat la 18 noiembrie 2011 in Casa Oamenilor de Stiinta, privitor la situatia din P.N, Retezat, presedintele CMN, academicianul Dan Munteanu, care nu fusese in Retezat, i-a incriminat numai pe muncitorii firmei de exploatare, contrazicandu-i tocmai pe membrii Comisiei Academiei, prezenti acolo: 'Membrii comisiei au fost ... pe teren. V-as putea spune ca concluziile nu au fost atat de pesimiste, pe cat a fost facut tapajul mai ales pe internet. Suprafetele exploatate sunt relativ modeste. Arborii valorificati, care s-au verificat, cioate, erau marcate. Se pare, nu se poate inca sti, dar trebuie verificat, daca volumul de masa extrasa este sau nu corespunzator amenajamentului. Ceea ce este intr-adevar deplorabil, este modul in care s-a facut acolo exploatarea: deci, cei care au fost acolo cu drujbe si cu securi – aia au fost niste derbedei. O taiere la ras, o rarire, se poate – dumneavoastra stiti mult mai bine decat mine – aveti experienta, se poate face intr-o forma civilizata, organizata, tras lemnul in mod, hai sa zic pe niste cai mai limitate, nu lasate – erau capete, varfuri de arbori, crengi, cum sa zic, o vraiste era si intr-adevar asta a creat o – si oricui care merge acolo creaza – era, mie mi-a facut impresia bombardamentelor care le vedeam in filmele rusesti, cand ii bombardau si cum zburau mestecenii din padurile lor.' Elocinta academica, nu gluma...Cat priveste recuperarea prejudiciului de catre statul roman, niciun reprezentant al sau (parchete, R.N.P. Romsilva, Ministerul Mediului) nu pare afectat, drept care actionarea si condamnarea vinovatilor in justitie nu va avea loc. Revoltat, in ianuarie 2012 inginerul Gheorghe Cionoiu a adresat o scrisoare deschisa academicianului Dan Munteanu si CMN, detaliind toate aceste aspecte.
Scrisoare deschisa adresata domnului Dr. Dan Munteanu, pesedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN)
Stimate domnule Dr. Dan Munteanu,
Va rog sa priviti aceasta scrisoare deschisa ca pe o invitatie la o dezbatere publica referitoare la modul in care CMN ar fi trebuit sa se implice in criza declansata prin mediatizarea modului in care au fost gospodarite in ultimii ani arboretele din zona tampon a PNR (Parcul National Retezat) cuprinse in bazinul Rau Ses.
In data de 20 iulie 2010 v-am contactat telefonic si v-am anuntat ca intentionez sa va trimit doua link-uri prin care puteau fi accesate doua reportaje in cadrul carora doi ingineri silvici pensionari isi exprimau indignarea fata de modul de gospodarire – dupa parerea dumnealor inacceptabil – al arboretelor din zona tampon a PNR cuprinse in bazinul Rau Ses, o scrisoare deschisa adresata de mine domnului Academician Paun Ion Otiman, care contine, in opinia mea, o analiza temeinica a situatiei din arboretele respective precum si un articol mai vechi referitor la directorul APNR (Administratia Parcului National Retezat). Reproduc mai jos link-urile prin intermediul carora pot fi accesate acum atat reportajele cat si articolele (dumneavoastra v-am trimis atunci articolele in fisiere anexa):
http://observator.a1.ro/campanii-observator/Masacru-in-Retezat_40845.html
http://alinbena.blogspot.com/2011/07/mafia-padurilor-isi-face-de-cap-in.html
http://agroromania.ro/articole/stiri/Vamesii-Parcului-National-Retezat-11021.html
Va amintesc de asemenea ca in cadrul discutiei telefonice respective mi-ati spus, fara ca eu sa va sugerez aceasta, ca veti prezenta scrisoarea mea deschisa si domnilor Academicieni Haiduc si Hera – presedintele si vicepresedintele Academiei. Cu aceeasi ocazie v-am rugat sa imi trimiteti o confirmare de primire a mail-ului meu, astfel ca patru zile mai tarziu ati avut amabilitatea de a-mi trimite un mail care continea urmatorele afirmatii: ...Multumesc pentru informatii. Niste investigatii suplimentare ar fi totusi necesare...
La doua luni dupa primirea raspunsului dumneavoastra, cand m-am deplasat in teren cu o echipa de filmare a Antenei 1 Deva, am constatat ca in bazinul Rau Ses se executau inca lucrari de exploatare care sfidau normele de amenajare a padurilor si ca in aceste doua luni au mai fost degradate cateva hectare de padure care avusese o stare fitosanitara foarte buna si ca a mai fost degradat solul pe o suprafata considerabila prin construirea ilegala a inca unor sute de metri de drum de TAF in u.a. 79A si 80C – este insa posibil ca un jaf similar sa mai fi fost executat in perioada respectiva si in alte subparcele:
In acest context devine justificata intrebarea daca ati declansat investigatii suplimentare – asa cum ati afirmat in mail-ul amintit anterior – si in ce au constat acestea concret, daca intr-adevar ati prezentat scrisoarea mea deschisa domnilor Academicieni Haiduc si Hera precum si din ce motive nu ati supus-o atentiei domnului Academician Victor Giurgiu, singurul inginer silvic care detine acest inalt titlu.
Conform informatiilor pe care le detin, CS (Consiliul Stiintific) al PNR s-a intrunit abia pe la mijlocul lunii octombrie, cand se cunosteau demersurile de constituire a unei comisii independente de ancheta patronate de Academia Romana si ASAS (Academia de Stiinte Agricole si Silvice). Conform informatiilor pe care detin, CS al PNR nu a intocmit insa nici pana azi un referat in care sa analizeze situatia din bazinul Rau Ses. In consecinta consider ca o a doua intrebare care se impune este aceea daca vi se pare normala aceasta situatie, in eventualitatea ca ea cores-punde intr-adevar realitatii. In caz contrar va rog sa interveniti pentru a se face public referatul respectiv, precizindu-se data elaborarii precum si pentru ca sa se explice cum de a fost posibil ca in cadrul unui comentariu postat pe forumul conservarea_biodiversitatii@yahoogroups.com in data de 18 decembrie, un membru in CS al PNR (domnul ing. Mircea Verghelet, director al Administratiei Parcului National Piatra Craiului si fost sef al compartimentului Arii Protejate din cadrul RNP (Regiei Nationale a Padurilor)) sa faca urmatoarea afirmatie : Avand in vedere numarul mare de echipe de ancheta venite deja in zona din partea a diverse institutii, CS nu si-a propus sa realizeze o asemenea actiune.
In ceea ce ma priveste, mi-am format deja o opinie referitoare la motivele reale pentru care CS al PNR nu si-a propus sa realizeze o asemenea actiune, opinie pe care doresc sa o supun atentiei dumneavoastra. Mai intai doresc insa sa va mai supun atentiei cateva informatii in baza carora mi-am format aceasta opinie :
1. Intr-un mail pe care mi l-a trimis in data 3 octombrie, ca raspuns la o scrisoare deschisa pe care i-o adresasem, doamna ing. Erika Stanciu, presedintele CS al PNR, afirma ca desi nu a avut pana atunci timpul necesar verificarii celor semnalate de criticii modului de exploatare al arboretelor din bazinul Rau Ses, spera ca in urma preconizatei deplasari in teren va putea demonstra ca vocile care sustin ca este un dezastru in Parcul National Retezat din cauza exploatarilor se vor dovedi exagerate.
2. Avand in vedere dubla dumneavoastra calitate de presedinte al CMN si de membru in CS al PNR, conducerea Academiei Romane v-a nominalizat ca membru in comisia de ancheta independenta patronata de aceasta prestigioasa institutie si de ASAS, comisie care urma sa se deplaseze in PNR pentru a analiza situatia din arboretele in care s-au executat in ultimii ani lucrari de exploatare. Din motive care imi sunt necunoscute, dumneavoastra nu v-ati regasit insa printre membrii comisiei atunci cand aceasta s-a deplasat in teren la inceputul lunii noiembrie. Totusi intre timp cred ca ati aflat ca una din concluziile comisiei subliniaza ca inventarierea si marcarea arborilor propusi sa fie extrasi... s-a facut in mod necorespunzator, urmarindu-se cu predilectie arbori valorosi din punct de vedere dimensional si sortimental, fara a se tine cont de scopul taierilor de conservare si ca alta concluzie subliniaza ca la dezastrul din bazinul Rau Ses s-a ajuns ca urmare a neindeplinirii atributiilor de serviciu a personalului de specialitate din OS Retezat si din Administratia PN Retezat. Cred ca este evident ca reuniunea celor doua concluzii este echivalenta cu afirmatia ca jaful s-a executat la comanda ocolului silvic si sub obladuirea APNR. Presupun de asemenea ca va este cunoscut faptul ca o alta concluzie a studiului subliniaza ca : Aspectul arboretelor parcurse cu astfel de taieri (mari suprafete lipsite de vegetatie, arbori uscati sau in curs de uscare atacati de ipidae aflati in picioare, solul dezgolit prin efectuarea de cai de apropiat excesive, lipsa cvasitotala a regenerarilor naturale pe portiunile dezgolite) este necorespunzator si de neacceptat pentru o gestionare durabila a unor paduri incluse intr-o arie naturala protejata de rangul unui parc national, justificand pe deplin interventiile, la Academia Romana si la Ministerul Mediului si Padurilor, ale grupului de ingineri silvici si ulterior ale numeroaselor organizatii non-guvernamentale.
3. In data de 18 noiembrie, in cadrul unui simpozion referitor la istoricul ariilor protejate din Romania, gazduit de Casa Oamenilor de Stiinta din Bucuresti, doamna ing. Erika Stanciu ar fi trebuit sa prezinte un referat cu tema Parcul National Retezat: prezent si perspective. Intrucat domnia sa nu a putut fi prezenta, fiind plecata in strainatate, ati abordat dumneavoastra succint, in calitate de membru in CS al PNR, tema respectiva si ati vorbit de fapt doar despre situatia din bazinul Rau Ses. Referitor la analiza modului de gospodarire al arboretelor facuta cu o luna in urma de catre CS ati afirmat urmatoarele:
Membrii comisiei au fost ... pe teren. V-as putea spune ca concluziile membrilor consiliului nu au fost atat de pesimiste, pe cat a fost facut tapajul mai ales pe internet. Suprafetele exploatate sunt relativ modeste. Arborii valorificati, care s-au verificat, cioate, erau marcate. Se pare, nu se poate inca sti, dar trebuie verificat, daca volumul de masa extrasa este sau nu corespunzator amenajamentului.
Ceea ce este intr-adevar deplorabil, este modul in care s-a facut acolo exploatarea: deci, cei care au fost acolo cu drujbe si cu securi – aia au fost niste derbedei. O taiere la ras, o rarire, se poate – dumneavoastra stiti mult mai bine decat mine – aveti experienta, se poate face intr-o forma civilizata, organizata, tras lemnul in mod, hai sa zic pe niste cai mai limitate, nu lasate – erau capete, varfuri de arbori, crengi, cum sa zic, o vraiste era si intr-adevar asta a creat o – si oricui care merge acolo creaza – era, mie mi-a facut impresia bombardamentelor care le vedeam in filmele rusesti, cand ii bombardau si cum zburau mestecenii din padurile lor.
Din cele spuse de dumneavoastra reiesea ca doar firma de exploatare este vinovata de neregulile constatate de CS al PNR in arboretele din bazinul Rau Ses. Nu ati suflat nici o vorbulita despre faptul ca ocolul poarta responsabilitatea pentru marcarea evident – si mai mult ca sigur intentionat – profund necorespunzatoare a arborilor care au fost extrasi, atat in cadrul asa-ziselor lucrari de conservare executate initial in arborete cvasivirgine cu o stare fitosanitara foarte buna, cat si ulterior in arboretele bracuite in urma acestor lucrari, arborete in care s-a declansat atacul de ipidae si in care s-au constituit partizi de produse accidentale. In mod consecvent, nu v-ati referit in mod explicit nici la zecile de kilometri de drum de TAF care brazdeaza versantii abrupti din bazinul Rau Ses situati in amonte de lacul de acumulare Gura Apei si in consecinta nu ati mentionat nici ca o interventie de asemenea dimensiuni nu a putut fi realizata fara acordul cel putin tacit al OS (ocolului silvic) si al APNR.
4. Conform afirmatiei domnului ing. Mircea Verghelet reproduse anterior, CS al PNR nu si-a propus sa evalueze modul in care au fost gospodarite arboretele pe care le-a vizitat pentru ca a avut in vedere numarul mare de echipe de ancheta venite deja in zona din partea a diverse institutii. Mai trebuie precizat insa faptul ca numarul mare de echipe de ancheta venite DEJA in zona din partea a diverse institutii (ITRSV, MM, RNP, ICAS) inaintea echipei Academiei Romane si a ASAS, care a venit DUPA inspectia efectuata de reprezentantii CS al PNR, au prezentat concluzii complet false in incercarea de a musamaliza situatia, aruncand toata responsabilitatea pentru "micile" nereguli doar in carca firmei de exploatare si absolvind de orice vina administratia silvica (OS si APNR).
Pe baza informatiilor prezentate anterior indraznesc sa trag urmatoarea concluzie:
In urma tarziei deplasari in teren, CS al PNR a constatat ca realitatea confirma pe deplin ceea ce au spus vocile care sustin ca este un dezastru in Parcul National Retezat din cauza exploatarilor dar nu a avut curajul sa afirme public aceasta. Dimpotriva, prin vocea dumneavoastra a incercat sa propage in continuare neadevarul ca doar firmele de exploatare ar fi comis abuzuri. Totusi, pentru a nu risca sa se compromita profesional, CS al PNR nu a publicat nici un document in care sa sustina aceasta teza falsa. Pentru a incerca sa faca uitata responsabilitatea proprie dar si a administratiei silvice (OS si APNR) pentru degradarea mediului intr-o arie protejata de importanta (inter)nationala, CS al PNR a apelat la un truc propagandistic de tip greenwashing, propunand fara nici o fundamentare stiintifica trecerea arboretelor din UP III Raul Ses (inclusiv cele afectate de taieri), aflate in prezent in zona de conservare durabila, in zona de protectie integrala. Probabil reprezentantii CS al PNR au sperat ca si (toti) ceilalti reprezentanti ai echipei Academiei Romane si a ASAS vor renunta (pe deplin) la deontologia profesionala in favoarea spiritului de gasca si ca studiul publicat sub egida acestor institutii va absolvi de orice vina administratia silvica si implicit CS.
Va invit sa aveti amabilitatea de a comenta si aceasta concluzie atat in calitatea de membru in CS al PNR cat si in cea de presedinte al CMN.
Intrucat CMN, al carei presedinte sunteti, functioneaza sub egida Academiei Romane, care a avizat si componenta nominala a CS al PNR, si avand in vedere faptul ca aveti calitatea de membru corespondent al acestei prestigioase institutii, va rog de asemenea sa aveti amabilitatea de a comenta consecintele profundei contradictii dintre concluziile studiului publicat sub egida Academiei Romane si a ASAS pe de o parte si concluziile pe care le-ati prezentat dumneavoastra in cadrul simpozionului gazduit in data de 18 noiembrie de Casa Oamenilor de Stiinta pe de alta parte.
Astept cu deosebit interes raspunsul dumneavoastra.
Ing. Gheorghe Cionoiu
PS. Aceasta scrisoare deschisa, pe care v-o trimit prin mail, va fi publicata pe forumul conservarea_biodiversitatii@yahoogroups.com dar va fi inregistrata si la secretariatul CMN.
