Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avocata Maria Vasii a cerut rejudecarea acuzaţiilor aduse şi achitarea lui Dan Voiculescu prin desfiinţarea hotărârii primei instanţe deoarece faptele de care este acuzat nu există. “În prezenta cauză nu ne găsim în ipotezele prevăzute de lege pentru a caracteriza fapte de spălare de bani. De asemenea se va observa că nu au existat nereguli în procesul de privatizare al SC Insituttul de Cercetari Alimentare SA Bucureşti”, se arată în concluziile scrise depuse de Dan Voiculescu prin intermediul avocatei Maria Vasii.
Motivele pentru care ar trebui desfiinţată hotărârea primei instanţe pornesc de la faptul că hotărârea nu este motivată. “Din examinarea hotărârii, se observă că judecătorul cauzei a vehiculat cu raţionamente abstracte, a făcut aprecieri generale bazate pe supoziţii şi prezumţii, împotriva obligaţiei legale de a-şi fundamenta soluţia prin argumente concrete.
Judecătorul cauzei era obligat să procedeze la examinarea stării de fapt prezentată în Rechizitoriu şi să o raporteze la probele administrate în cauză.
Împotriva acestei obligaţii legale, judecătorul cauzei a procedat la examinarea selectivă a mijloacelor de probă şi a înlăturat fără explicaţii plauzibile şi legale toate probele care conduceau spre o alta soluţie decât cea cerută de procuror în acuzare”, notează avocatul Vasii.
“Hotărâre nelegală şi netemeinică”
Judecătorul primei instanţe a respins concluziile formulate în raportul de expertiză judiciară, întocmit de expertul Harabagiu Dănuţ, care prezenta ca fiind legală metoda raportului de evaluare simplificat, utilizată în procedurile de privatizare ale SC. ICA. Judecătorul a cenzurat concluziile expertului cu precizarea că este “competenţa exclusivă a instanţei, în urma analizei întregului cadru legislativ, să stabilească, care erau normele în vigoare la data privatizarii”. “Această apreciere este greşită. Expertul a fost desemnat tocmai în considerarea autorizării date de Ministerul Justiţiei pentru a răspunde calificat la obiective tehnice în materia în care era chemat să se pronunţe”, notează Vasii.
Prin interpretări arbitrare bazate pe “necesitatea logica”, judecătorul a săvârşit un abuz de interpretare, substituind prezumţiile unor probe certe şi înlăturând concluziile legale din expertiza efectuată de expertul oficial Harabagiu Dănuţ.
“Procedând în asemenea manieră, judecătorul cauzei a pronunţat o soluţie bazată exclusiv pe probele ordonate de procuror în scopul susţinerii acuzaţiei şi a înlăturat nejiustificat toate probele care confirmau o stare de fapt ce nu avea nimic infracţional. Pronunţând o condamnare în afara normelor legale aplicabile în materie, judecătorul primei instanţe a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică”.
Majorarea capitalului nu s-a făcut din bani murdari
Cele două operaţiuni de majorare a capitalului social priveau un aport de numerar ce niciodată nu a fost suspicionat ca fiind un aport de bani murdari. Toate operaţiunile de majorare de capital s-au realizat ca urmare a aportului în numerar, prin transfer bancar, din banii proprii, dobândiţi legal. Pentru aceste aporturi în numerar, au fost emise acţiuni noi, potrivit Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale.
Majorările capitalului social al SC ICA SA au fost realizate în scopul susţinerii financiare şi menţinerii activităţii societăţii. Destinaţia sumelor respective este extrem de relevantă, respectiv pentru plata obligaţiilor restante şi curente şi menţinerea activităţii societăţii, aspecte ce sunt omise în raportul de constatare al specialistului DNA, în rechizitor în sentinţă.
În concluziile depuse se notează că “împrumuturile acordate SC ICA de către persoana fizică Dan Voiculescu nu au fost niciodată caracterizate de organul de urmărire ca fiind aport de bani murdari. Tranzacţiile efectuate de către Dan Voiculescu au fost ulterioare procesului de privatizare. Atât operaţiunile de majorare a capitalului cât şi cesiunea de acţiuni reprezintă acte juridice distincte de opreaţiunile incluse în procesul de privatizare ICA şi nu au fost socotite de către procuror ca fiind asimilabile unor acte ilicite”.
În argumentarea sa, Vasii foloseşte extrase din lucrarea “Spălarea banilor, aspecte teoretice şi de practică judiciară” scrisă chiar de judecătoarea Camelia Bogdan. Astfel, la pagina 190 paragraful 3 se apreciază: ”Constatarea de către organul judiciar a elementelor constitutive ale infracţiunii generatoare de bani murdari constituie o condiţie necesară”.
Vasii observă că fapta de spălare de bani imputată, constând în operaţiunile succesive de majorare de capital şi cesiune de acţiuni, respectiv dobândirea în nume propriu în perioada 24.05.2004 - 14.02.2005 a 92,40% din acţiunile SC ICA SA nu are corespondent în textul de lege incriminator.
Acuzaţia de spălare de bani prin măjorările de capital şi cesiunea de acţiuni este de neacceptat deoarece în perioada 2004-2005, Dan Voiculescu era acţionar majoritar deţinând cca 90% din acţiunile Grivco. Prin privatizare, Grivco a obţinut 100% din acţiunile ICA.
În concluzie, Dan Voiculescu. ca persoană fizică şi în calitate de acţionar majoritar Grivco, deţinea deja înainte de majorări şi cesiune circa 90% din acţiunile ICA.
Donaţia a fost făcută după ce dosarul ICA a primit NUP
Donaţia acţiunilor care, conform rechizitoriului, ar fi fost ultimul act al infracţiunii de spalare de bani, a fost făcută la data de 18 mai 2005. Anterior acestei donaţii a fost emis referatul cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală privind SC Institutul de Cercetări Alimentare SA Bucureşti.
Acelaşi referat constata că “nu au fost găsite ilegalităţi în legătură cu privatizarea SC Institutul de Cercetări Alimentare SA Bucureşti. (…) În referatul de neîncepere a urmăririi penale în cauză există menţiunea că întreaga documentaţie întocmită de Marian Domnişoru - expert în cadrul ADS a fost întocmită potrivit normlor legale aplicabile fără ca expertul sau organul de urmărire penală să comită vreuna din infracţiunile premisă la care se raportează textul de lege.
Grivco nu a fost inclusă în dosar
Dan Voiculescu a avut calitatea de acţionar la SC GRIVCO A, deţinând funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie la data la care s-a aprobat Hotărârea AGA de cumpărare prin licitaţie cu strigare a acţiunilor ICA SA.
Membrii CA al GRIVCO SA, din care a făcut parte şi Dan Voiculescu, pentru perioada 2003-2005, nu pot avea calitatea de subiecţi activi ai infracţiunii de spălare de bani deoarece aceştia sunt administratori superiori pe scara ierarhică a societăţii GRIVCO. Atât membrii CA cât şi Directorului general Pantiş Sorin, îndeplineau atribuţii specifice , activităţile lor fiind atribuţii de serviciu conforme Legii 31/1990. Calitatea acestora era aceea de împuternicit.
Din punct de vedere legal în tranzacţia de cumpărare de acţiuni, SC GRIVCO SA are personalitate juridică şi, dacă ar fi întrunite cerinţele legii penale, răspunde penal pentru activităţile ilicile pe care rechizitoriul procurorului le enumără, acţiunea de faţă trebuind îndreptată către învinuitul SC GRIVCO SA, care răspunde cu patrimoniul persoanei juridice folosit în achiziţionarea acţiunilor, calitatea acesteia fiind de beneficiar real.
A se avea în vedere că beneficiarul real Grivco SA nu este parte în dosar.
Procurorul nu a clarificat calitatea domnului Dan Voiculescu, având în vedere că nu pot fi asimilate calitatea de beneficiar real sau împuternicit iar acuzaţiile procurorilor au la bază încadrarea ca “beneficiari reali”.
Calitatea de acţionar al SC GRIVCO SA este diferită de cea de beneficiar real persoană fizică.Se impune a se observa diferenţa fundamentală între învinuirea adusa domnului Dan Voiculescu ca beneficiar real al fondurilor spălate, în calitate de acţionar care primeşte dividende şi Dan Voiculescu în calitate de persoană fizică externă tranzacţiei dintre GRIVCO SA şi ICA SA.
Aceste aspecte nu au fost analizate de către procuror, implicit de către judecătorul primei instanţe , deşi aceste aspecte erau fundamentale pentru lămurirea stării de fapt, implicit a acuzaţiei.
________________
Maria Vasii a prezentat o schemă cu cele două faze legate de majorările de capital şi cesiunea de creanţă din care reiese că orice intenţie de spălare de bani este exclusă
