În lupta lui disperată pentru a se menţine la “butoane”, Băsescu Traian atacă nu numai adversarii politici declaraţi. El lărgeşte aria acestor atacuri cu mult dincolo de scena politică şi include între “ţinte” largi domenii ale societăţii româneşti de unde “colecţionează” pericole şi duşmani. Mass-media, educaţia, sistemul de asistenţă sanitară, asigurările sunt luate în vizorul lui Băsescu Traian şI trecute nici mai mult nici mai puţin la “vulnerabilităţi” la adresa siguranţei naţionale.
Acest mod paranoic de selectare a “duşmanilor “ după principiul lui Lenin – cine nu e cu noi e împotriva noastră- caracterizează întreaga carieră politică a lui Băsescu. El trece acum o ultimă barieră şi îndreaptă “tunurile” declaraţiilor asupra Bisericii Ortodoxe. Patriarhul este caracterizat ca “un tip foarte pragmatic”, împins de “nevoia de bani” ca să “îşi termine Catedrala Mântuirii Neamului”. Băsescu Traian uită că el a ratificat legea pentru construirea acestui edificiu definit de importanţă naţională, devenit acum, în opinia ocupantului de la Cotroceni, un motiv de troc politic.
După ce a făcut intens “curte” Bisericii Ortodoxe, utilizând lăcaşurile de cult şI sărbătorile religioase pentru a poza în “bun creştin”, Băsescu insinuează că preoţii s-au implicat politic, dar într-o direcţie care nu-i convine. Cu o ipocrizie fără margini, Băsescu decorează un grup de preoţi care conduc importante parohii din diaspora, făcându-le aluzii evidente pentru adunările românilor din străinătate. Doar că nu cere explicit încă o dată sprijinul pe care l-a primit prin voturile “de afară” şi pentru următoarele confruntări electorale. Jignindu-l grav pe Preafericitul pragmatic, acuzând în vrac preoţimea, Băsescu atacă şi se separă de Biserica Ortodoxă. Este un semn clar că doreşte să fie şi mai mult reprezentantul unei minorităţi, că vizează un bazin electoral în afara populaţiei care s-a declarat în proporţie de 86% ortodoxă. De altfel, mesajul lui este preluat de oficinele băsiste care au declanşat atacuri furibunde la adresa Bisericii Ortodoxe şi a Patriarhului Daniel.
De la “tovarăşul” la “Preanefericitul”
Un astfel de atac este lansat şi într-un editorial publicat pe adevărul.ro “Pe tovarăşul Dan Ilie Ciobotea, cunoscut printre muritori ca Patriarhul Daniel, mi-l amintesc încă din vremurile în care era la Iaşi, până prin 2007. Era tot un fericit, ce-i drept, ceva mai mic decât acum, Mitropolit al Moldovei.(...) Observ că tovarăşul nu s-a lepădat nici acum de apucăturile necurate care-l caracterizau în vremurile în care era în Moldova. Doar că a înlocuit primarii cu miniştrii. Zilele trecute, Dan Ilie Ciobotea s-a întâlnit într-o
Nu i-a spus Patriarhului nimic în faţă
Joi, într-un interviu la B1Tv, Băsescu a încercat să explice că gestul său de a decora preoţii din diaspora nu a fost o contrareacţie la întâlnirea pe care Preafericitul Daniel a avut-o lunea trecută la Patriarhie cu premierul Ponta, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu şi liderii coaliţiei de guvernare Liviu Dragnea, Daniel Constantin şi Gabriel Oprea. "Nu a fost contrareacţie pentru că era de mult planificată", a declarat Traian Băsescu. El a fost întrebat dacă la ceremonia de la Cotroceni a vorbit cu Patriarhul Daniel despre implicarea Bisericii în politică. "Nu i-am spus, că nu poţi să-i ceri Preafericitului, asta e abordarea. Dar ştiu cum a procedat în alte situaţii, şi când era Mitropolit al Moldovei, şi de când este Patriarh şi nu a lăsat Biserica să se implice sau nu a stimulat Biserica să se implice şi a atenţionat întotdeauna înainte de campanie preoţii, să nu se implice. Că s-au implicat, e altă socoteală". De asemenea, şeful statului a dat de înţeles că, prin această întâlnire, Patriarhul BOR ar fi încercat să obţină bani pentru finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului. “Pe de altă parte, Preafericitul este un tip foarte pragmatic. Adică are nevoie de bani să îşi termine Catedrala Mântuirii Neamului, se zbate pentru mase, să aibă bună relaţie cu majoritatea. Este clar că se încearcă apropierea preoţilor de partide, însă eu cred că marea majoritate vor rămâne deasupra bătăliei politice", a spus Băsescu. Premierul Ponta a negat însă că acesta a fost scopul întâlnirii cu Preafericitul Daniel, iar Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la rândul său că reuniunea de la Patriarhie face parte dintr-o tradiţie în care Patriarhul invită oficialităţi, inclusiv pe guvernatorul băncii centrale, "la o masă după Paşte".
Recunoscător celor aproape 4 milioane de credincioşi ortodocşi români
Traian Băsescu i-a decorat marţea trecută, într-o ceremonie desfăşurată la Cotroceni, pe Înaltpreasfinţitul Iosif (Ilie) Pop, mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, Preasfinţitul Siluan (Ciprian) Şpan, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Preasfinţitul Timotei Lauran, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, Preasfinţitului Macarie (Marius Dan) Drăgoi, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, Preasfinţitului Siluan (Cristian Constantin) Manuilă, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Conform mediafax.ro, şeful statului a declarat că evenimentul este un simbol al recunoştinţei pe care o poartă celor zece reprezentanţi ai Bisericii decoraţi şi care, departe de ţara mamă, "îi ţin pe români uniţi, îi ţin pe români alături de biserică şi de ţară şi mai ales le creează românilor din afara frontierelor posibilitatea să se întâlnească". Şeful statului a mai spus că "Biserica Ortodoxă Română rămâne singura instituţie care în afară de frontierele României îi poate ţine pe români laolaltă". La ceremonia de la Palatul Cotroceni au fost prezenţi doar cinci din cei zece prelaţi decoraţi, Băsescu precizând că decoraţiile vor fi transmise prin ambasade şi ierarhilor care au absentat. Prezent la ceremonie, Patriarhul Daniel a declarat că este o onoare deosebită pentru cei zece ierarhi decoraţi, "dar şi pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, deoarece este recunoaşterea unei activităţi pastoral-misionare foarte intensă şi foarte bogată". "Este vorba despre o experienţă nouă, niciodată Biserica Ortodoxă Română nu a avut o diasporă atât de mare, aproape 4 milioane de credincioşi ortodocşi români şi aceasta a însemnat înfiinţarea de sute de parohii. Avem o şansă şi o provocare în acelaşi timp, ca experienţă nouă şi o şansă de a arăta că Biserica urmează pe credincioşii ei şi răspunde nevoilor spirituale, pastorale, oriunde s-ar afla ei", a mai declarat Patriarhul Daniel.(Gabriela Antoniu)