Băsescu, imunizat înainte de termen

Dosarul şeful statului a fost închis de Oficiul Combaterii Spălării Banilor înainte să-şi înceapă oficial mandatul de preşedinte şi să beneficieze de imunitate
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a redeschis recent, la solicitarea Grupului de Investigaţii Politice, dosarul de spălare de bani al preşedinteluilui Traian Băsescu, privind tranzacţiile imobiliare cu Costel Căşuneanu, dosar închis în decembrie 2004 de instituţia condusă la acea vreme de actualul judecător ICCJ Iulian Dragomir. Dosarul a fost clasat în 17 decembrie 2004 pe motiv că Traian Băsescu se bucura de imunitate, după ce a devenit preşedinte al României. Problema este însă că, la acea dată, Traian Băsescu nu era preşedinte al României. Şi aceasta pentru că mandatul de preşedinte începe la data depunerii jurământrului de credinţă în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Ori, Băsescu a depus jurământul la 20 decembrie şi, deci, la 17 decembrie nu avea calitatea de şef al statului astfel încât ONPCSB să invoce imunitatea prezidenţială pentru a-i clasa dosarul de spălare de bani. Până la depunerea jurământului, Băsescu era numit oficial “candidat”, iar preşedintele în exerciţiu era Ion Iliescu.

Conform Lumea Justiţiei, publicaţia www.psnews.ro a dezvăluit că, în 17 decembrie 2004, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a dispus clasarea dosarului stabilind că Băsescu beneficiază de imunitate: “De asemenea, precizăm că, în urma alegerilor prezidenţiale desfăşurate în data de 12.12.2004, Traian Băsescu a câştigat votul majoritar şi în conformitate cu prevederile art. 82 (1) din Constituţia României, rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României a fost validat de Curtea Constituţională. Faţă de cele prezentate, în baza art.84 alin.2 din Constituţia României, Preşedintele României se bucură de imunitate”.

Băsescu şi-a început mandatul la trei zile după ce ONPCSB i-a închis dosarul. Cum putea Oficiul să claseze lucrarea pe motiv de imunitate în condiţiile în care la acea dată, oficial, Băsescu nu era preşedinte al României? La data la care dosarul a fost închis de către ONPCSB, Traian Băsescu nu era însă preşedintele României, deci nu se putea bucura de imunitate. Traian Băsescu a câştigat alegerile pentru funcţia de preşedinte al României, desfăşurate în două tururi, la 28 noiembrie 2004 şi 12 decembrie 2004. Alegerile au fost validate ulterior de Curtea Constituţională la data de 16 decembrie 2004, prin Hotărârea nr. 35, publicată în Monitorul Oficial nr.1212 din 16 decembrie 2004.
 
Candidat, nu preşedinte
Ulterior, la 20 decembrie 2004, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului este prezentată de către preşedintele CCR Hotărârea de validare a alegerii preşedintelui României. Tot atunci, Traian Băsescu depune jurământul în faţa Parlamentului. În aceeaşi zi de 20 decembrie 2004, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, dă citire declaraţiei Parlamentului cu privire la depunerea jurământului de către preşedinte: “Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, la data de 20 decembrie 2004, în vederea depunerii jurământului de către candidatul la Preşedinţia României, a cărui alegere a fost validată de către Curtea Constituţională prin hotărârea nr.35/16 decembrie 2004, ţinând seama de actul de validare întocmit în conformitate cu prevederile art.25 alin.2 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, al cărui conţinut a fost prezentat în faţa Parlamentului de către domnul Ioan Vida, preşedintele Curţii Constituţionale, constatând că domnul Traian Băsescu a depus jurământul prevăzut la art.82 alin.2 din Constituţie, iau act de începerea exercitării de către domnul Traian Băsescu a mandatului de preşedinte al României”.

Practic, Traian Basescu a devenit preşedinte al României la data 20 decembrie 2004. Acest lucru reiese din declaraţia Parlamentului privind depunerea jurământului de către preşedinte, în care se precizează că exercitarea mandatului începe după depunerea jurământului în faţa deputaţilor şi senatorilor. Faptul că Traian Băsescu a devenit preşedinte al României în 20 decembrie 2004, cu trei zile mai târziu ca dosarul de spălare de bani să-i fie închis pe motiv de imunitate, reiese însă şi din prevederile Constituţiei. Iată ce prevede articolul 82 din Constituţia României: “Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
 
Preşedinte era Ion Iliescu
Articolul 83 din Constituţia României prevede, totodată, că “mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”. Lucrurile sunt, deci, evidente. Mandatul de preşedinte al lui Traian Băsescu a început la 20 decembrie 2004, ziua în care a depus jurământul. Acest lucru este confirmat inclusiv de CV-ul lui Traian Băsescu de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, în care se precizează că acesta a devenit preşedinte al României la 20 decembrie 2004. Cu toate acestea, dosarul de spălare de bani a fost clasat de ONPCSB cu trei zile înainte ca Băsescu să devină preşedintele României. Practic, lui Băsescu i-a fost închis dosarul pe motiv de imunitate, de care însă acesta nu se bucură la acea dată. La 17 decembrie 2004, preşedintele în exerciţiu al României era Ion Iliescu.

GIP: Clasarea dosarului lui Băsescu, ilicită
Preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP), Mugur Ciuvică, a depus la 28 iulie o sesizare la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) prin care a cerut redeschiderea dosarului în care preşedintele Traian Băsescu a fost acuzat de spălare de bani. Concret, GIP a cerut ONPCSB să analizeze următoarele tranzacţii suspecte: cumpărarea de către Traian Băsescu a unei vile cu 280.000 de dolari, sumă pe care nu o poate justifica; cumpărarea şi vânzarea de către Traian Băsescu a unui teren, tranzacţie prin care a fost acoperit transferul unei sume semnificative de bani de la Costel Căşuneanu la Traian Băsescu. În răspunsul adresat la 22 august lui Mugur Ciuvică, preşedintele ONPCSB, Neculai Plăiaşu, afirmă că Oficiul “va analiza aspectele menţionate şi, numai în situaţia în care vor rezulta indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), respectiv Serviciul Român de Informaţii”. De asemenea, în scrisoare şeful ONPCSB precizează că rezultatele analizei vor fi destinate exclusiv Parchetului ÎCCJ şi SRI, neputând fi făcute publice. Conform GIP, clasarea lucrării referitoare la Băsescu Traian este ilicită, neexistând vreo dispoziţie legală care să permită clasarea unei lucrări a ONPCSB în care există indicii temeinice ale existenţei unor infracţiuni. Conform articolului 6 alineatul 1 din Legea nr. 656/2002, “oficiul va proceda la analizarea şi prelucrarea informaţiilor, iar atunci când se constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, va sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Astfel, ONPCSB avea obligaţia de a sesiza de îndată Parchetul, neavând atribuţii cu privire la constatarea imunităţii făptuitorului Băsescu Traian. GIP preciza totodată că niciuna dintre cele două condiţii necesare pentru a dispune clasarea (neconstatarea unor indicii temeinice de spălare a banilor, respectiv necompletarea informaţiilor timp de 10 ani) nu a fost îndeplinită în cazul lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Traian Băsescu.