Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoarea celui mai grav atentat la libertatea presei vrea să pună botniţă ziariştilor. După ce împreună cu colegul ei Gheorghe Popovici a trimis în judecată Antenele în dosarul privind pretinsul şantaj la adresa administratorului RCS&RDS, Ioan Bendei, procuroarea Iuliana Bendeac, delegată de Procurorul General al României, Tiberiu Niţu, şi apoi propusă de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la conducerea Secţiei I a DNA în locul lui Lucian Papici, pare să-şi fi făcut din presă o ţintă.
Obiectivul
Iuliana Bendeac s-a alăturat procurorilor care sunt deranjaţi de criticile presei şi care prin orice mijloace încearcă să oprească jurnaliştii din a semnala abuzurile şi derapajele DNA, în condiţiile în care Direcţia suferă an de an un număr record de achitări, doar în 2013 acestea depăşind 10%, incapacitatea profesională a procurorilor fiind astfel evidentă. Concret, printre obiectivele enumerate de Bendeac în proiectul privind exercitarea atribuţiilor de procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA se numără şi eliminarea tuturor surselor de presiune asupra procurorilor. Iar în acest sens, o atenţie deosebită o acordă Iuliana Bendeac presei.
Iată ce afirmă procuroarea care a trimis în judecată Antenele la capitolul “Eficientizarea activităţii de urmărire penală şi îmbunătăţirea calităţii actului de urmărire penală” din proiectul publicat pe site-ul CSM, proiect cu care speră să fie delegată în locul lui Lucian Papici, la conducerea Secţiei I a DNA: “Eliminarea oricăror surse de presiune asupra procurorilor mai ales al impactului negativ media ce are consecinţe pe termen lung asupra procurorului şi asupra percepţiei sistemului judiciar”.
Fără detalii
Desigur, ne gândim că Bendeac se referă la publicaţiile şi jurnaliştii care încă mai îndrăznesc să dezvăluie şi să atragă atenţia asupra abuzurilor şi a derapajelor comise de procurori. Iuliana Bendeac nu explică însă cum vrea să elimine “impactul negativ media”, dacă acest scop urmează să fie realizat prin deschiderea unor dosare ziariştilor incomozi sau printr-o eficientizare şi profesionalizare a muncii procurorilor.
Asociaţia Magistraţilor din România: “Rolul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public, despre orice domeniu, nu poate fi supus cenzurii, iar acreditarea ideii că justiţia poate rămâne în afara interesului manifestat cu profesionalism de presă, sub toate formele ei, ar putea conduce la concluzia că se ascunde criticilor sociale sub pretextul afectării independenţei ei”.
Atitudine de neconceput
Cert este că “eliminarea oricăror surse de presiune asupra procurorilor mai ales al impactului negativ media” seamănă cu o încercare de intimidare a ziariştilor. O atitudine de neconceput într-un stat de drept, care a fost criticată inclusiv de Asociaţia Magistraţilor din România, după ce şefa CSM, Oana Hăineală, a intentat procese mai multor publicaţii printre care şi Lumeajustitiei.ro.
În 31 iulie, AMR, printr-un comunicat semnat de preşedintele Asociaţiei, judecătorul Dan Spânu, atrăgea atenţia că Justiţia este chemată să rezolve conflictele existente în societate şi în niciun caz să le genereze, dar şi că rolul mass-mediei este de a publica informaţii despre orice domeniu, presa neputând fi supusă cenzurii, nici măcar atunci când vine vorba despre Justiţie.
Reproducem în continuare comunicatul AMR:
“Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), asociaţie profesională, naţională, apolitică, de utilitate publică, în numele magistraţilor pe care îi reprezintă, solicită să se ia act de delimitarea fermă de orice act, acţiune, demers, în orice modalitate, din partea oricărei persoane sau instituţii din lăuntrul sistemului judiciar din afara lui, prin care se aduce atingere unui drept sacru reglementat constituţional (art.30) privind libertatea de exprimare şi interzicerea oricărui fel de cenzură.
AMR consideră că edificarea statutului de drept presupune consolidarea tuturor coordonatelor care îl definesc, ca atare şi garantarea principiilor democratice consfinţite prin legea fundamentală şi normele internaţionale recunoscute de România.
Justiţia este chemată să rezolve conflictele existente în societate şi în niciun caz să le genereze, iar comportamentul generat de interese personale şi afişat public de unii reprezentanţi de la vârful sistemului judiciar poate conduce la concluzia eronată că acesta aparţine justiţiei în ansamblul ei.
Asociaţia Magistraţilor din România este categoric împotriva oricărei tendinte, din partea oricui, de îngrădire a libertăţii de exprimare, principiu de bază al democraţiei, având încredere că aceasta va fi exercitată cu bună credinţă şi responsabilitatea asumată.
Independenţa justiţiei este un principiu constituţional care garantează actul de dreptate în beneficiul cetăţeanului şi nu o martoră care să fie invocată oricând, de oricine şi în orice circumstanţe, cu atât mai mult de aleşii din justiţie (!?) selectiv şi discreţionar ori din interese particulare.
Rolul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public, despre orice domeniu, nu poate fi supus cenzurii, iar acreditarea ideii că justiţia poate rămâne în afara interesului manifestat cu profesionalism de presă, sub toate formele ei, ar putea conduce la concluzia că se ascunde criticilor sociale sub pretextul afectării independenţei ei.
AMR înţelege şi respectă menirea presei într-o societate, apreciază rolul său în serviciul publicului, şi consideră că remedierea posibilelor erori, a unor eventuale încălcări de norme deontologice, nu poate fi sursă de cenzură şi invocată ca temei pentru hărţuirea omului de presă oricare ar fi acesta”.
Articol preluat integral de pe site-ul Lumea Justiţiei (luju.ro) Intertitlurile aparţin redacţiei
Citește pe Antena3.ro
