Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Capitala României resimte puternic seismele care se produc în Vrancea pentru că se află pe unda de șoc, dar și din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil și cu depozite de roci noi, de altfel, fiind și cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.
"Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar și alte localități precum Iași, Craiova, Ploiești, Focșani și chiar și localitățile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcție față de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova și sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureștiul este exact pe această direcție. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine", a explicat Mircea Radulian, directorul ştiinţific la INFP.
Bucureştiul rămâne una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.
Primăria Capitalei a publicat recent lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de risc seismic. 190 de clădiri din București sunt considerate pericol public în caz de cutremur, încadrându-se în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbușire, dar care nu prezintă pericol public.
Alte 302 clădiri intră în clasa II de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore, dar a căror prăbușire e puțin probabilă, iar 76 de clădiri sunt incluse în clasa III de risc seismic. Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgențe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1.625.
Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri.
Specialiștii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, față de alte zone seismice, atât ca mărime cât și ca număr și ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Rețeaua INFP detectează în prezent și cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.
De altfel, nu toate zonele țării prezintă același nivel de risc seismic sau același grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova și Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violență mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mișcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic și de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul și estul țării, în timp ce în Transilvania și în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.
În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al țării, acestea fiind zona Făgăraș-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crișana, Maramureș, Podișul Transilvaniei și Câmpia Româna.
Experții INFP precizează că zona Făgăraș-Câmpulung este, de asemenea, o zonă periculoasă, dar sunt cutremure crustale, de suprafață, la o adâncime de până în 30 de kilometri. Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în această zonă, în anul 1916. E o zonă periculoasă, chiar dacă sunt cutremure mai mici, de suprafață, pentru că efectele sunt mai mari în zona epicentrală. Cutremurele crustale apar în partea superioară a scoarței și produc efecte mari în zona epicentrului. De exemplu, cel de 5,5 grade din zona Vrancea de adâncime s-a simțit chiar și în Republica Moldova și Bulgaria. Dacă ar fi fost în zona Galați, să zicem, un cutremur de suprafață de o astfel de intensitate ar fi produs pagube acolo, dar nu s-ar fi simțit la București.
De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafață, este periculoasă pentru că sunt mai dese și au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de granița cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem și frecvența cutremurelor, pentru că din studiile INFP apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galați către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter și au cam aceleași caracteristici ca și seismele de suprafață: produc pagube acolo unde se produc. Mai este zona Crișana-Maramureș, tot cu cutremure de suprafață, dar aici nu există decât date istorice, mai puțin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente și nici foarte mari.
România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase cutremure de suprafață, de mică intensitate, în Moldova, zona Galați, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. Analiza făcută până în prezent de specialiștii INFP nu arată vreo legătură între exploatările petroliere din zonă și aceste cutremure, însă în aceste zile vor fi prezentate concluziile finale.
"Zona Galați este o zonă seismică, dar la fel nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvența care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvență de acest tip în zonă respectivă și ne-a luat puțin prin suprindere, pentru că nu ne așteptam. Și aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfășoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie și până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galați. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură. Acum sunt ceva mai puține, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniștire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai așteptăm puțin, cel puțin o săptămână", a mai spus Mircea Radulian.
