Ceardaş pe Legea educaţiei

Deputaţii PDL şi UDMR au provocat adoptarea a două articole contradictorii privind predarea Istoriei şi Geografiei României în şcoli.

UDMR a pierdut, în Comisia de în­văţământ a Camerei Deputaţilor, meciul pentru legiferarea unor pri­vilegii acordate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale. Deputaţii au decis ieri-dimineaţă că Istoria şi Geografia nu vor fi predate în limbile minoritarilor decât în şcoala primară, iar dreptul la transport gra­tuit sau masă şi cazare gratuite în internate pentru elevii minoritari care nu pot studia în localitatea lor în limba maternă le-a fost acordat tuturor elevilor aflaţi în această situaţie, indiferent dacă sunt români sau aparţin unei minorităţi. Modificările au fost adoptate în ciuda împotrivirii deputaţilor PDL, iar UDMR a reuşit să se răzbune în Senat, unde se dezbătea proiectul legii sistemului de pensii şi unde senatorii Uniunii au refuzat să mai participe la vot. Ulterior, la  presiunile UDMR, Coa­liţia s-a repliat, reuşind doar aprobarea unor articole care se bat cap în cap cu cele anterioare.

Amendamentele i-au aparţinut Adrianei Săftoiu, deputat PNL, care a primit atât voturile PSD şi PC, cât şi pe cel al pedelistului Cătălin Croitoru. Modificarea prevederii referitoare la predarea Istoriei şi Geografiei a fost adoptată cu 16 voturi favorabile, 14 voturi împotrivă şi o abţinere. Conform amendamentului, "în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi lite­ratura română, şi Istoria românilor şi Geografia României, în învăţământul gimnazial şi liceal". Proiectul guvernamental prevedea că, în învă­ţă­mântul cu predare în limbile mi­norităţilor naţionale, toate discipli­nele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi litera­tura română. Fostul ministru Ecaterina Andronescu a motivat permisiunea acordată şcolilor primare de a folosi limba maternă la predarea Istoriei şi a Geografiei prin faptul că elevii mici nu ştiu încă suficient de bine limba română pentru a înţelege cele două discipline. "În schimb, pentru învăţământul gimnazial şi liceal este o cale prin care îi ajutăm să-şi în­su­şească mai bine limba română. În clasele primare, limba română se învaţă ca o limbă străină", a spus An­dronescu în timpul dezbaterilor.

În partea a doua a şedinţei, de­pu­taţii PNL, PSD şi PC n-au reuşit să mai impună o corelare a acestui ar­ticol cu altul care reglementa pre­darea Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor, în clasele primare, gimnaziale şi liceale, după programe şi manuale şcolare identice cu cele româneşti, cu obligaţia păstrării nu­melor personajelor istorice şi a toponimelor din limba română. Adriana Săftoiu a propus eliminarea acestui text, fiind contradictoriu în raport cu amendamentul votat puţin mai devreme.

Propunerea acesteia a picat, întrucât Cătălin Croitoru a fost readus la ordine şi nu a mai votat în favoarea amendamentului, iar textul legislativ va pleca din Comisie cu o contradicţie: un articol prevede că Istoria şi Geografia se predau în limbile minoritarilor doar în şcoala primară, iar un alt articol arată că aceste discipline se predau în limbile materne ale minorităţilor la toate nivelurile. "Suntem într-o situaţie ridicolă. Un articol pleacă cu un text, altul cu un text diferit. După ce articol vor învăţa elevii?", a întrebat Adriana Săftoiu, cerând o clarificare a prevederilor. Preşedintele Comisiei, Cristian Rădulescu (PSD), a pasat însă responsabilitatea către plenul Camerei, care ar trebui să rezolve situaţia. Adriana Săftoiu a anunţat că grupul PNL se retrage de la dezbaterea legii din cauza articolelor contradictorii.

Un alt amendament al Adrianei Săf­toiu, discutat în prima parte a şe­dinţei, a extins dreptul la transport, cazare şi masă gratuite, acordat iniţial doar elevilor minoritari. Varianta gu­vernamentală a proiectului de lege, convenită cu UDMR, prevedea că ele­vii aparţinând unei minorităţi care, în localitatea de domiciliu, nu au po­si­bilitatea de a învăţa în limba lor ma­ternă sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă. La cererea Adrianei Săftoiu, sintagma "apar­ţi­nând minorităţilor naţionale" a fost eliminată, astfel că de acest drept va beneficia orice elev care nu poate stu­­dia în limba maternă, inclusiv lim­ba română, în localitatea de domiciliu. Tot ieri, în Comisie, deputaţii au mai decis modificarea unui alineat al articolului 36, prin care devine obligatorie existenţa unei şcoli cu predare în limba română în orice unitate administrativ-teritorială, adică de la comună la municipiu, indiferent de ponderea românilor în acea zonă. Potrivit amendamentului, într-o unitate administrativ-teritorială cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică "pentru fiecare limbă ma­ternă", indiferent de efectivul de elevi. Textul legislativ propus de Guvern prevede, la modul general, că o şcoală poate primi personalitate juridică dacă are cel puţin 300 de elevi în­scrişi, dar le dădea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor dreptul de
a se înfiinţa indiferent de numărul cursanţilor.

Precizarea "pentru fiecare limbă maternă", introdusă în textul legii, permite ca şi şcolile ro­mâ­neşti din zonele în care românii sunt minoritari să primească personalitate juridică, chiar dacă nu reuşesc să strângă cel puţin 300 de elevi, aşa cum prevăd regulile generale.


ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ, OBLIGATORIU ÎN ORICE COMUNĂ
Obligativitatea existenţei unei şcoli româneşti în orice comună sau oraş s-a legiferat şi printr-un amendament adus articolului 18. Textul ini­ţial al legii prevedea că au persona­litate juridică grădiniţele care au în­scrişi cel puţin 150 de copii şi şcolile cu cel puţin 300 de elevi. Adriana Săftoiu a propus însă ca alineatul 4 să prevadă că "prin excepţie de la ali­neatul 1, în toate unităţile admi­nistrativ-teritoriale din ţară funcţio­nează unităţi de în­văţământ public cu personalitate ju­ridică cu predare în limba ro­ma­nă". În varianta Gu­vernului, alinea­tul 4 prevedea că, "prin ex­cepţie de la prevederile ali­neatului 1, în uni­tă­ţile administrativ-te­ritoriale în care numărul total al elevilor şi preşcola­rilor cu cerinţe educaţio­nale specia­le nu se în­ca­drea­ză în prevederile ali­­n. 1 se organizează o sin­gu­ră unitate de învăţă­mânt cu personalitate juri­di­că".