Pe 25 iunie 2014, Kovesi a introdus pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucureşti o acţiune civilă în care a cerut daune de 250.000 euro pentru o serie de afirmaţii făcute pe postul Antena 3 la adresa ei care, pretinde ea, i-ar fi afectat imaginea. Este vorba de dosarul nr. 30028/299/20014 căruia nu i s-a fixat termen de judecată, întrucât nu s-a comunicat încă acţiunea reclamantei Kovesi.
Despre existenţa acestui litigiu DNA a emis un comunicat de presă în luna iunie 2014, iar Laura Kovesi a scurs către presa de casă acţiunea civilă integrală, care a fost publicată, litigiul devenind de notorietate naţională, scrie Luju.ro.
Conform obligaţiilor legale, un magistrat nu are voie să soluţioneze şi este dator să se abţină în orice cauză în care a fost desemnat, dacă se află în relaţii de duşmănie cu o persoană din respectiva cauză. De aceea e greu de găsit o explicaţie a faptului că Laura Codruţa Kovesi a fost însărcinată de judecătorii Curţii de Apel cu instituirea măsurilor asiguratorii în vederea confiscării speciale şi extinse în dosarul “Telepatia”.
___________________
Tentativele concertate de asasinare economică a posturilor TV din grupul Intact (Antena 1, Antena 3 etc.) au un numitor comun în persoana şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, care în calitate de magistrat devine incompatibilă în acţiunea de executare silită a sediului Antenelor. Asta în condiţiile în care ea se află în duşmănie cu postul de televiziune Antena 3, potrivit jurnaliştilor de la Lumeajustitiei.ro
Kovesi, daune de 250.000 euro cerute Antenei 3
Aceasta întrucât la 25 iunie 2014 Kovesi a introdus pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucureşti o acţiune civilă în care a cerut daune de 250.000 euro pentru o serie de afirmaţii făcute pe acest post la adresa ei care, pretinde ea, i-ar fi afectat imaginea. Este vorba de dosarul nr. 30028/299/20014 căruia nu i s-a fixat termen de judecată, întrucât nu s-a comunicat încă acţiunea reclamantei Kovesi.
Despre existenţa acestui litigiu DNA a emis un comunicat de presă în luna iunie 2014, iar Laura Kovesi a scurs către presa de casă acţiunea civilă integrală, care a fost publicată, litigiul devenind de notorietate naţională.
Conform obligaţiilor legale, un magistrat nu are voie să soluţioneze şi este dator să se abţină în orice cauză în care a fost desemnat, dacă se află în relaţii de duşmănie cu o persoană din respectiva cauză. Mai mult, în cazul emiterii rechizitoriului, procurorii se desesizează de caz, nemaiavând dreptul să intervină în el, institutiile juridice “urmarirea penală”, “judecată” şi “executarea pedepsei” fiind separate intre ele. În aceste condiţii, cum oare a fost posibil ca judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, să o însărcineze pe însăşi Kovesi cu instituirea măsurilor asigurătorii în vederea confiscării speciale şi extinse?
În opinia noastră, acest lucru s-a petrecut ca urmare a unei înţelegeri între procurori şi judecători în acest dosar în care nu s-a ţinut cont de nenumărate probe, dar mai ales de faptul că legea fundamentală, dar şi codul de procedură penală interzic suprimarea unor publicaţii, inclusiv închiderea vreunui punct de lucru al unei instituţii de presă.
Dosare penale dacă executarea bunurilor în dosarul ICA nu va fi realizată
Faptul e cu atât mai surprinzător cu cât sediul Antenelor din soşeaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27 aparţine GRIVCO SA, persoană juridică ce nu a fost parte în dosarul “Telepatia”, şi asupra căreia s-a aplicat confiscarea extinsă fără să fie citată în proces pentru a i se oferi dreptul legal de a se apăra. Amintim că şefa DNA, Laura Kovesi, a ieşit luni cu o declaraţie de presă, în care, cu maximă inocenţă, a avertizat că dacă cineva se va opune executării silite, va risca să i se deschidă dosar penal de către parchetul pe care îl conduce. “DNA are obligaţia de a urmări modul în care se vor executa aceste dispoziţii. Noi o să verificăm dacă aceste imobile au fost executate efectiv, dacă sumele din cont au fost transferate în proprietatea statului. Atunci când vom constata că această executare nu s-a realizat efectiv sau nu s-a realizat în termenele procedurale, atunci cu siguranţă avem atribuţii în a deschide dosare penale sau în a sesiza instituţiile competente”, a spus Kovesi.
Kovesi, reacţii dure la adresa CSM şi CNA
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a criticat în cadrul aceleiaşi emisiuni lipsa de reacţie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la atacurile făcute la adresa procurorilor şi judecătorilor din dosarul ICA. “CSM nu a existat în acest caz. Am văzut adevărate linşaje mediatice la adresa procurorilor şi a judecătorilor cu ocazia judecării acestui dosar, în care CSM pur şi simplu nu a intervenit. Consiliul Naţional al Audiovizualului nu a intervenit. (...) Sigur, cei din CSM pot să vă spună: dacă judecătorul se simţea deranjat, trebuia să sesizeze CSM. În secunda în care sesiza CSM exista riscul să fie recuzat, nu? Pentru că, dacă tu sesizezi CSM, te simţi cumva lezat şi atunci avocaţii spun că te antepronunţi sau nu mai judeci independent şi imparţial cauza. Eu cred că cele două instituţii, atât CSM, cât şi CNA, trebuie să-şi îndeplinească rolul pe care îl au prin lege”, a afirmat Kovesi.
Referitor la CNA, Kovesi a spus că nu se poate ca această instituţie să nu reacţioneze atunci când sunt difuzate emisiuni în care se fac afirmaţii de tot felul despre magistraţi. “Sincer vă spun, nu ai posibilitatea fizică să te aperi la fiecare afirmaţie. Eu, ca procuror şef al DNA, nu pot să urmăresc anumite emisiuni de ştiri de dimineaţă până seara şi să-mi notez ce zice fiecare şi a doza zi să dau replică la toţi. Pe chestiunile mai importante, de amploare putem să ieşim cu comunicat de presă”, a subliniat ea.
CSM sesizează Inspecţia Judiciară
La scurt timp după declaraţiile procurorului şef al DNA, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară pentru verificări privind atingerea independenţei şi imparţialităţii magistraţilor implicaţi în soluţionarea dosarului ICA.