Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Proiectul va fi promovat în perioada imediat următoare pentru că este în pregătire şi documentaţia pentru un nou pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse. De la Giurgiu va fi această legătură modernă, până la Autostrada A 0 Bucureşti Sud sau chiar până la Autostrada A 1 Bucureşti-Piteşti respectiv A 2 -Autostrada Soarelui. Va fi o analiză multi-criterială în care vom lua în calcul mai multe scenarii de traseu, cel puţin 5 scenarii printre care conexiunea cu viitorul Drum de mare viteză Bucureşti-Alexandria, cu A 1 Bucureşti-Piteşti şi A 2 Bucureşti-Constanţa şi vom vedea care este cea mai bună variantă din punct de vedere tehnic şi financiar...Profilul drumului, Autostradă sau Drum Expres va fi stabilit în urma Studiului de Fezabilitate. Dacă datele de trafic de perspectivă ne arată că este nevoie de autostradă, atunci vom face din start autostradă", a declarat Gabriel Budescu.
Totodată, pe lângă soluţiile inovatoare precum modelarea 3 D Building Information Modelling (BIM), proiectantul va prezenta o analiză în ceea ce priveşte materialele de construcţii din import sau producţie internă.
"În ceea ce priveşte structurile şi soluţiile tehnice, vom cere în caietul de sarcini o analiză pentru utilizarea materialelor de construcţii din import sau din producţie internă. Cred că este foarte important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România sau din bitum, dar pe care îl importăm. Săptămâna viitoare va fi lansat în dezbatere publică acest caiet de sarcini pentru Drumul de mare viteză Bucureşti -Giurgiu, tocmai pentru că am inclus aceste elemente de noutate şi vreau să avem un răspuns din partea pieţei înainte de lansarea licitaţiei în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)", a spus Gabriel Budescu.
Drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu este proiect propriu al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), iar studiul de fezabilitate va avea o durată estimată cuprinsă între 18 şi 24 de luni.
CNIR se ocupă de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităţilor de deplasare a cetăţenilor şi de circulaţie a mărfurilor în condiţii de siguranţă, cu atingerea unor timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană şi asigurarea confortului în trafic. Măsura de înfiinţare a CNIR conduce la dezvoltarea pe termen lung a reţelei transeuropene de transport (TEN-T), pentru funcţionarea optimă a pieţei interne comunitare, în strânsă legătură cu realizarea obiectivelor strategiei europene privind creşterea economică.
