Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeana a trimis catre guvernele din Romania, Bulgaria si Cehia scrisori in care vorbeste de 'preocupari in legatura cu posibilele incercari' ale acestor state de a incheia contracte de aparare majore, pentru cumpararea de avioane de lupta, fara a tine o licitatie deschisa, informeaza revista Business New Europe.
Comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, care supravegheaza achizitiile publice din cele 27 de state membre, a fost cel care a redactat scrisoarea, datata 15 mai 2012, adresata ministrilor apararii din Bulgaria, Romania si Cehia, pentru a le reaminti directivele UE referitoare la licitatiile pentru achizitii publice si nevoia de transparenta in astfel de achizitii.
'Orice anunt de contract trebuie sa fie publicat in Monitorul Oficial [al Uniunii Europene]', mentioneaza Barnier in scrisoarea al carei continut a fost divulgat BNE de catre surse din industria de aparare. 'Procedurile de achizitii publice trebuie sa fie deschise tuturor [pentru a preveni]... discriminarea in randul companiilor din statele membre'.
Confirmand existenta scrisorii, purtatorul de cuvant al biroului lui Barnier, Stefaan de Tynck, a declarat pentru BNE ca, in timp ce contractele interguvernamentale (G2G) sunt excluse din directiva UE care reglementeaza contractele din domeniul apararii si securitatii, 'exista o prevedere generala in directiva, conform careia nicio excludere (inclusiv G2G) nu ar trebui utilizata in scopul eludarii dispozitiilor directivei... [si] utilizata ca mijloc de evitare a concurentei la nivelul UE si, in special, pentru discriminarea potentialilor furnizori din UE'.
'Scrisoarea a fost trimisa pentru a clarifica obligatiile impuse de legislatia UE', a mai spus de Tynck.
Conform lui de Tynck, Comisia Europeana a primit raspunsuri pozitive din partea Bulgariei si Cehiei. El a omis sa mentioneze daca a existat un raspuns din partea Romaniei.
Pe 22 august, ministrul roman al apararii, Corneliu Dobritoiu, a declarat ca Romania ar putea achizitiona avioane de lupta F-16 din Portugalia pentru a inlocui flota imbatranita de avioane sovietice MiG LanceR, dupa ce o echipa de experti trimisa acolo a concluzionat ca aeronavele sunt intr-o condite 'foarte buna'. Portugalia detine 45 de avioane F-16 si cauta sa scape de ele, avand in vedere dificultatile financiare cu care se confrunta. 'Suntem intr-un proces accelerat de obtinere a tuturor aprobarilor', a declarat Dobritoiu.
Aceasta declaratie a generat un raspuns rapid din partea Saab, care, in calitate de producator al avioanelor de lupta Gripen, se asteapta sa participe la o eventuala licitatie organizata in Romania. 'Cu siguranta, noi putem oferi un avion de lupta Gripen din Noua Generatie, prin intermediul unor metode de achizitie inovatoare, care ar fi categoric mai eficiente din punctul de vedere al costurilor de achizitie si de operare, comparativ cu avioanele second hand', a declarat Richard Smith, Director de Marketing Gripen in Europa. 'Ne bizuim pe speranta ca, in scopul de a asigura cel mai bun produs, cel mai bun pachet total si cel mai bun pachet industrial, toti competitorii vor fi invitati sa depuna o oferta, care va fi considerata temeinic', a mai spus el.
Este a doua oara in doi ani cand Romania incearca sa forteze un contract cu americanii. In martie 2010, dupa o intalnire a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), administratia prezidentiala a anuntat ca s-a decis trimiterea in Parlament a unei propuneri de achizitionare a 24 de avioane F-16 second hand de la Fortele Aeriene din SUA. In interviuri ulterioare, Presedintele Traian Basescu a declarat ca a fost o decizie strict economica, dar acest lucru nu a stat prea mult timp in picioare odata ce Saab a lansat o propunere prin care oferea 24 de avioane multirol Gripen C/D noi, pentru acelasi pret de aproximativ un miliard de euro. Mai mult decat atat, Saab a mai oferit si o serie de beneficii, cum ar fi un program de offset (cooperare industriala, pe care SUA a spus ca nu o poate oferi) care ar echivala cu 100% din valoarea totala a contractului. Acest lucru a fost suficient pentru a convinge Parlamentul Romaniei sa analizeze si alte optiuni, astfel incat planul Presedintelui a parut a fi dat uitarii.
