Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tribunalul Bucureşti a judecat contestaţia la executare depusă de Camelia Voiculescu, fiica liderului fondator al PC, Dan Voiculescu, în legătură cu sechestrul pus, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, pe mai multe bunuri în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, cunoscut şi ca dosarul “Telepatia”. Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare, dar decizia nu este definitivă. Camelia Voiculescu poate ataca hotărârea tribunalului în termen de trei zile de la comunicare. În sala de judecată, avocata familiei Voiculescu, Maria Vasii, a cerut instanţei admiterea contestaţiei pe motiv că fiicele lui Dan Voiculescu nu au fost parte în procesul ICA, însă bunurile lor au fost confiscate de Curtea de Apel Bucureşti. Conform Agerpres, Maria Vasii a subliniat faptul că decizia de punere sub sechestru şi confiscare a bunurilor din dosarul ICA încalcă legislaţia europeană. “Hotărârea nu are nicio acoperire în textele de lege, nici în dreptul intern, şi nici în deciziile cadrului la care judecătorul a făcut trimitere”, a declarat ieri avocatul Maria Vasii.
De altfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg urmează să stabilească dacă judecătorii CAB Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea au aplicat corect legislaţia în domeniu atunci când au dispus măsura sechestrului asigurător şi a confiscării bunurilor aparţinând inculpaţilor din dosar, dar şi terţilor care nu aveau calitate în proces. Reprezentanţii CJUE vor răspunde practic unor întrebări clarificatoare prin care se va stabili legalitatea şi temeinicia deciziei prin care judecătorii Bogdan şi Mihalcea au decis să instituie sechestru asupra unor bunuri care nu aveau legătură cu cauza şi nici nu se aflau în proprietatea vreunui inculpat. Demersul vine după ce CAB a decis în timpul judecăţii să respingă cererea de depunere de întrebari preliminarii formulată de avocata Maria Vasii. Dacă cererea depusă la CAB ar fi fost admisă, era necesar ca reprezentanţii CJUE să soluţioneze întrebările preliminarii referitoare la cauza “Telepatia”, şi abia după aceea Curtea de Apel să poată pronunţa o soluţie definitivă. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, motiv pentru care Ombudsmanul European a dus la îndeplinire procedura pe care trebuia să o îndeplinească judecătoarea Bogdan şi a înaintat CJUE spre soluţionare cererea de întrebări preliminarii.
Întrebări blocate de judecătoarea Bogdan
Conform Lumea Justiţiei, una dintre întrebări are la bază Decizia Cadru 2005/212/JAI a Consiliului, din 24 februarie 2005, privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, în care se specifică faptul că “produs înseamnă orice avantaj economic obţinut din infracţiune”, sau că prin confiscare se înţelege “o pedeapsă sau o măsură dispusă de o instanţă în urma unei proceduri în legătură cu o infracţiune sau infracţiuni”. Mai exact, în cererea depusă la CAB prin care se solicita sesizarea CJUE, avocata Maria Vasii ridica o serie de întrebări referitoare la interpretarea deciziei cadru: “obţinut din infracţiune” include şi bunurile ce se găsesc în posesia dobânditorilor de bună credinţă?; “măsura dispusă de o instanţă în urma unei proceduri în legătură cu o infracţiune sau infracţiuni” presupune confiscarea ca o pedeapsă sau măsura ce se aplică numai faţă de persoana ce a făcut obiectul investigaţiei în urma unei proceduri în legătură cu o infracţiune?; “o persoană condamnată” conduce spre luarea unor măsuri de confiscare/ indisponibilizare după parcurgerea procedurilor judiciare de judecată, în baza unei hotărâri definitive?; “pentru a-l deposeda pe autor de respectivele bunuri” stabileşte cadrul exclusiv de raportare a măsurii confiscării/ indisponibilizării la calitatea de autor al infracţiunii ce a făcut obiect al investigaţiei penale pendinte?; “căi de atac efective” înseamnă dreptul la o jurisdicţie superioară instanţei care dispune măsura?; măsurile de sechestru luate în vederea asigurării confiscării nu încalcă grav prezumţia de nevinovăţie?; obligaţia de a proba caracterul licit al dobândirii bunului nu încalcă grav prezumţia de legalitate şi principiul securităţii juridice cu privire la dobândirea de bună credinţă a unor bunuri mobile prin acte juridice civile ce au intrat în circuitul civil?
Citește pe Antena3.ro
