Creşterea salariului minim va bloca angajările

Majorarea salariului minim nu este pe placul delegaţiei FMI. Ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie, ar încetini creşterea economică în 2011, care şi aşa este incertă, şi ar putea conduce la mărirea numărului de şomeri.

Prima zi a discuţiilor a tulburat puţin apele. "Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şi trebuie să fii foarte precaut dacă iei o astfel de decizie", a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Nici discuţiile despre parametrii macroeconomici şi bugetul de anul viitor nu sunt limpezi. Patronatele spun că Executivul va trebui să renegocieze cu Fondul Monetar Internaţional alţi parametri bugetari. "Deficitul bugetar pentru 2011, de 4,4% din PIB, este total nesustenabil. După primele şapte luni economia a scăzut cu 3,9%, şi nu cu 1,5%-2%, cât s-a convenit cu FMI", a declarat preşedintele Confederaţiei Patronale UGIR-1903, Cezar Corâci. Însă FMI a agreat cu autorităţile române forma bugetului pe anul viitor, iar acesta trebuie să asigure ajustările necesare, a mai spus Franks, întrebat cum comentează decizia Parlamentului de a reduce TVA la alimentele de bază la 5% şi de a nu impozita pensiile sub 2.000 de lei.

În aceste condiţii, Jeffrey Franks a spus că ştie că au fost făcute presiuni privind majorarea salariului minim şi că acest lucru ar putea fi un avantaj, dar că trebuie făcută o evaluare pentru a vedea cu exactitate ce înseamnă o eventuală majorare, întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie.

Creşterea salariului minim de la 600 de lei în prezent ar putea descuraja angajările, astfel că autorităţile trebuie să fie precaute dacă vor lua o astfel de decizie, a declarat miercuri şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.

"Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şi trebuie să fii foarte precaut dacă iei o astfel de decizie", a spus Franks după o întâlnire cu ministrul Muncii, Ioan Botiş. Precauţia şefului FMI, Jeffrey Franks, are la bază o analiză a FMI care arată că românii au trecut în ultimii doi ani de la statutul de cei mai optimişti est-europeni la polul opus, nivelul de încredere fiind foarte scăzut în privinţa perspectivelor financiare şi şomajului.

Inversarea aşteptărilor se repetă şi în cazul indicelui aşteptărilor la 12 luni privind şomajul, măsurat pe aceleaşi perioade.

FMI notează că ţările europene cu cele mai adânci recesiuni sunt acelea care au suferit nu numai o scădere a exporturilor, ci şi prăbuşirea cererii interne ca urmare a încheierii bruşte a "boom-ului" alimentat de credit din perioada percepută ca fiind de prosperitate. Aceste state vor trece şi prin cele mai lente procese de relansare economică, în timp ce ţările unde recesiunea a fost mai blândă au cele mai puternice reveniri.

În privinţa cererii interne, FMI consideră că România va continua să constate un nivel "subminat" al consumului, determinat de situaţia dificilă de pe piaţa muncii, încrederea scăzută a populaţiei şi "distrugerea bunăstării consumatorilor".

România a înregistrat cea mai severă scădere a încrederii consumatorilor şi este singurul stat dintre cele analizate în care a dispărut optimismul.

Indicele are scăderi uşoare în Polonia şi în Bulgaria, a stagnat pentru Lituania şi s-a îmbunătăţit în Estonia, Ungaria şi Letonia.

Delegaţia FMI a avut ieri discuţii tehnice la Ministerul Muncii şi la Ministerul de Finanţe. "Cifrele reflectând evoluţia economiei României arată deocamdată destul de bine, dar abia acum începem analiza, fiind numai prima zi a vizitei noastre la Bucureşti", a spus Franks. El a adăugat că "este important ca legile pensiilor şi salarizării unitare să fie aprobate cât mai repede".

Cursul a trecut pragul de 4,3 lei/euro

O altă problemă cu care se confruntă românii este deprecierea monedei naţionale.

Cotaţiile din piaţa interbancară au urcat până la 4,31 lei/euro în prima parte a zilei, iar Banca Naţională a României (BNR) a calculat un curs oficial de 4,3084 de lei/euro, nivelul maxim înregistrat de la 1 iulie până în prezent.

O paritate mai ridicată decât cea calculată ieri a fost afişată de BNR la 1 iulie, când euro a fost cotat la 4,3537 de lei. Cursul de ieri a crescut cu 1,44 de bani faţă de cel de marţi, de 4,2940 de lei/euro.

Pentru dolarul american, banca centrală a afişat o referinţă de 3,1135 de lei/dolar, cu 3,18 bani mai mare decât cea de marţi, de 3,0817 lei/dolar.

Primele tranzacţii de ieri au fost realizate la 4,3010 lei/euro, nivel similar cu cel de la finele şedinţei de marţi.

Vestea este proastă pentru majoritatea românilor care au credite, dar şi pentru bancheri. România este pe locul al treilea în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est după ponderea creditelor neperformante în sold, iar fenomenul nu dă semne că a ajuns la vârf, ci, dimpotrivă, situaţia continuă să se înrăutăţească, deşi în alte ţări din regiune au apărut semnale pozitive, potrivit unei analize a Capital Economics. Nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar românesc, de 17,5% din sold, este depăşit numai de cele din Lituania (19,2%) şi Letonia (17,9%).