Criza nu mai e pe val

În Portul Constanţa criza a apărut la puţin timp după ce ea a devenit vedetă de mass-media. La o lună după debutul oficial în presă, operatorii portuari au observat primele efecte: piaţa a încetat să mai ceară marfă.

Activitatea din Portul Constanţa este un barometru foarte precis al activităţii economice din întreaga ţară. Jurnalul Naţional a luat pulsul indicilor activităţii comerciale de la malul mării. Se pare că de aici, cel puţin în anumite domenii, cel energetic sau cel al exportului de cereale, lucrurile încep să se mişte timid. Cert este că nu se mai vorbeşte despre o cădere liberă a traficului de mărfuri, aşa cum s-a întâmplat în primăvară. Pe atunci, cele mai afectate au fost produsele chimice, ca leşia de sodă si îngrăşămintele lichide.

Pe piaţa internaţională preţul acestora a scăzut atât de mult, încât exportul nu a mai fost rentabil. În luna aprilie, exportul de sodă a scăzut practic la zero, asta în condiţiile în care, cu ceva timp în urmă, se exportau zeci de tone pe lună. La polul celălalt, produsul cel mai puţin afectat de criză pare să fi fost motorina. Aici nu s-a înregistrat nici o scădere, schimburile comerciale menţinându-se la acelaşi nivel. Benzina a avut o scădere de 10%-20%, în procentul standardizat de criză. Ţiţeiul s-a oprit la 5%-10%.

CREŞTERI PENTRU 2010
Oil Terminal SA Constanţa este cel mai mare operator pe mare, specializat în transportul ţiţeiului, produselor petroliere şi petrochimice lichide şi a altor produse şi materii prime în vederea import/exportului şi tranzitului. Compania a resimţit criza încă din luna noiembrie a anului trecut. Pe atunci se negociau contractele pentru următorul semestru. Estimările au indicat clar că a apărut deja o situaţie de criză. În procente ea a însemnat un minus de circa 20%. "Criza a fost generată de reacţia pieţei. Deodată clienţii noştri au estimat mai puţin.

Asta a însemnat pentru noi criza. De aici, evident, încasări mai mici. Viziunea pentru anul viitor este însă una pozitivă. Piaţa a început să absoarbă. A fost un mecanism natural, fără încurajări speciale. Pentru mine, ca lucrător într-un domeniu atât de sensibil, energetic, cred că indicatorul cel mai important este consumul de combustibil. Asta înseamnă că economia se mişcă. Eu simt totuşi o revigorare. Estimez 4% creştere faţă de 2009", a precizat pentru Jurnalul Naţional Silviu Wagner, director general al Oil Terminal.

GREVĂ ÎN PORT
SOCEP este un alt operator portuar. SOCEP deţine două terminale de operare în Portul Constanţa: cel de containere şi cel de mărfuri generale. Aici criza s-a resimţit începând cu lunile de toamnă ale anului 2008. Traficul s-a redus practic la jumătate, iar volumul de marfă derulată a scăzut simţitor. În primăvară lucrurile nu arătau deloc bine. În acest moment însă se simte o oarecare redresare, iar reprezentanţii companiei speră ca revigorarea să nu fie doar un val de vară.




Dificultăţile financiare generate de criză au făcut ca angajaţii SOCEP să declanşeze o grevă de avertisment de două ore, cerând majorarea salariilor şi acordarea unor prime şi sporuri, înainte ca în firmă să se simtă o redresare mai substanţială a cifrei de afaceri.

COMVEX CONSTANŢA
Criza economică a remodelat peste tot relaţiile între parteneri comerciali vechi şi a transformat atuuri economice în vulnerabilităţi. Cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul operatorului portuar Comvex Constanţa, pentru care colaborarea cu AcelorMittal reprezenta peste 50% din cifra anuală de afaceri. Încercarea conducerii Convex de a renegocia cu indienii preţul de transport pe tona de minereu livrat către combinatul siderurgic de la Galaţi a avut un final neaşteptat.

AcelorMittal a decis să devieze traficul de minereu prin Portul Burgas, din Bulgaria. În aceste condiţii, conform unor evaluari estimative făcute în septembrie, afacerile Convex au ajuns la circa 4,3 milioane lei în intervalul aprilie-iunie 2009, faţă de 46,5 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. În august, firma constănţeană a depus chiar o plângere la Consiliul Concurenţei în care a acuzat AcelorMittal, între altele, şi de abuz de poziţie dominantă.

Din păcate, Consiliul Concurenţei nu ne-a putut comunica în ce stadiu se află ancheta în desfăşurare: "la solicitarea de informaţii, la inspecţia la faţa locului, la întocmirea raportului sau la audierea şi luarea decizilor", pentru că e secret, şi "acest proces poate dura însă şi ani de zile".

GRUP SERVICII PETROLIERE CONSTANŢA
Poate părea paradoxal, dar există şi companii care nu au fost practic afectate de criza mondială, cum este, de exemplu, Grup Servicii Petroliere Constanţa (GSP). Este adevărat, profilul de activitate al GSP vizează activităţi petroliere de foraj ca şi servicii conexe, de reparaţii, întreţinere, certificare a instalaţiilor petroliere de exploatare a zăcămintelor marine. Deci nu participă la tranzitul portuar de mărfuri. În consecinţă, pe perioada cea mai dificilă a crizei, activităţile de forare ale GSP au continuat în acelaşi ritm şi nu s-au simţit absolut deloc diminuări ale veniturilor companiei.

REVIRIMENT PALID
Toţi managerii cu care am stat de vorbă au apreciat la unison că, da, criza nu mai este la apogeu, au apărut deja semnele unei uşoare redresari economice, dar care sunt încă destul de fragile. Rămâne însă greu de elucidat de ce criza în port a devenit o realitate abia după ce umpluse paginile ziarelor şi devenise laitmotivul canalelor de televiziune. O dilemă din categoria "Ce-a fost mai întâi: oul sau gaina?" rămasă deocamdată fără soluţie finală la Constanţa.