Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins numirea în funcţia de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a Monicăi Şerbănescu.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, cu patru voturi "împotrivă" şi trei "pentru", numirea în funcţia de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a Monicăi Şerbănescu.
Vicepreşedintele CSM, Graţiana Isac, a anunţat, după aproape o oră şi jumătate de deliberări, că Secţia de procurori a Consiliului a avizat negativ propuneea ministerială de numire a Monică Şerbănescu la conducerea DNA.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut, joi, propunerea ministrului Justiţiei de numire a Monicăi Şerbănescu în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Deşi procurorul Liviu Dăscălescu l-a amendat pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru întârzierea cu care a fost transmisă la CSM propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu, susţinând că astfel a supus-o la un stres suplimentar, aceasta s-a prezentat în faţa membrilor Consiliului cu un plan managerial învăţat.
În pledoaria Monicăi Şerbănescu au fost utilizate frecvent cuvintele "independenţa procurorilor", "eficienţă", "credibilitate". La majoritatea întrebărilor puse de membrii CSM, Monica Şerbănbescu nu a dat răspunsuri concrete privind măsurile pe care le va lua pentru eficientizarea şi credibilizarea DNA pe care ea le-a reclamat.
Procurorul general Codruţa Kovesi a fost singurul membru al CSM care a pus întrebări ce vădit au deranjat-o pe Monica Şerbănescu.
Întrebată când a făcut ultimul rechizitoriu, având în vedere că din 1994 a lucrat numai la Direcţii Judiciare, Şerbănescu a invocat rechizitoriile realizate cu viitorii magistraţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în timpul cursurilor de pregătire.
Chestionată în legătură cu "un dosar adevărat", Şerbănescu a spus că în cei 18 ani de carieră a făcut numeroase rechizitorii, afirmând totodată că, în calitate de procuror de instanţă, i-a fost sporită abilitatea de a identifica greşelile procurorilor din rechizitorii.
O altă întrebare care a tensionat atmosfera din cadrul şedinţei Secţiei de procurori a CSM a fost în legătură cu condiţiile necesare de a fi procuror la DNA, respectiv cea de rezistenţă la stres.
"În luna mai 2007, aţi transmis un memoriu procurorului general prin care, deşi intraţi în şedinţa de judecată de două ori pe lună, aţi solicitat să se revină asupra deciziei prin care aţi fost mutată la Biroul reprezentare pe motiv că sănătatea vă este precară şi nu vă permite să susţineţi acest efort. Actele medicale atestau că trebuie să evitaţi efortul fizic şi emoţional", a spus Kovesi, întrebând-o pe Şerbănescu cum va putea, în aceste condiţii, să conducă DNA.
Vizibil iritată, Şerbănescu a spus că nu a avut nicio zi concediu medical şi oricărui procuror cu volum mare de muncă i se poate întâmpla să ia un Distonocalm. Pe de altă parte, Şerbănescu a spus că începând din 2003 a avut anumite probleme cardiace.
Procurorul Monica Şerbănescu a susţinut în faţa membrilor Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după reluarea dezbaterilor privind numirea sa la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că poate obţine rezultate ca şef al DNA indiferent de calendarul electoral.
Audiată în şedinţa Secţiei de procurori a CSM, Monica Şerbănescu a arătat că DNA nu este o instituţie nouă pentru ea, întrucât în 2003 a înfiinţat secţia judiciară a Direcţiei.
Ca măsuri imediate, Şerbănescu a spus că urmează să identifice stocul de dosare şi să ia măsuri administrative pentru accelerarea soluţionării actelor de urmărire penală, în paralel cu identificarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor, în care sunt aşteptate soluţii de condamnare definitivă.
Ea a precizat că nu cunoaşte stadiul dosarelor aflate la instanţe, dar că şi-a propus să nu conserve situaţia existentă la DNA. Monica Şerbănescu a mai spus că urmează să facă o evaluare internă a instituţiei, să consolideze DNA. Ea a făcut referire la regulamentul DNA, care a fost aprobat în 2006 fără avizul CSM.
Totodată, Monica Şerbănescu a precizat că DNA poate fi apreciată pe două planuri, respectiv resurse umane şi materiale. În acest context, Şerbănescu a arătat că între 2005 şi 2007 au fost foarte multe fonduri aflate la dispoziţia procurorului şef, acordate pentru realizarea infracţiunilor de flagrant delict, sume care nu au fost folosite şi au fost returnate.
Monica Şerbănescu a pledat pentru imparţialitate, profesionalism şi obiectivitate, apreciind că procurorii anticorupţie trebuie să îşi asume statutul de magistrat independent.
Totodată, Monica Şerbănescu s-a caracterizat a fi un "procuror incomod de corect şi curat", susţinând că probitatea şi bunele intenţii pe care le are vor ajuta Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) să satisfacă cerinţele societăţii civile şi ale comunităţii internaţionale.
La începutul şedinţei, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus că, având în vedere cele şapte camere de luat vederi şi pleaida de jurnalişti şi reprezentaţi ai societăţii civile, îi demonstrează că se discută mai mult despre DNA decât propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu.
"Discutăm, cred, prin prisma acestei propuneri, o viziune despre DNA. Ce îmi doresc ca ministrul al Justiţiei este ca această instituţie (DNA - n.r.) să continue pe un prag superior de eficienţă şi de credibilitate. S-au întâmplat enorm de multe lucruri în această instituţie şi cred că această muncă trebuie continuată", a declarat Predoiu.
El a subliniat că nu se pune problema de a "se dispensa" de instituţia atât de importată, respectiv DNA. De aceea, spune Predoiu, a ales-o pe Monica Şerbănescu, pentru că este un procuror care oferă toate garanţiile de profesionalism, competenţă şi echidistanţă.
"M-am informat atât în mediul profesional, cât şi la alte unităţi unde a lucrat", a spus Predoiu.
La rândul său, Monica Şerbănescu a susţinut că va încerca să facă din DNA o instituţie credibilă, morală şi profesionistă, astfel încât România să îşi asume pe deplin drepturile şi obiligaţiile asumate.
"Pentru ocuparea acestei funcţii ar trebui să întrunesc coordonatele unui magistrat care să îndeplinească condiţiile de a avea înţelepciunea lui Solomon, răbdarea lui Hristos şi logica lui Aristotel", a spus Şerbănescu.
- Mediafax
