Site-ul luju.ro prezinta o analiza despre modul in care regimul impus de Traian Basescu a reusit sa subordoneze o mare parte a sistemului judiciar prin plantarea de magistrati in posturi-cheie.
La scurt timp dupa revenirea in functie, presedintele Traian Basescu a tinut sa multumeasca institutiilor care "au ramas in picioare" si care, in opinia sa, "au aparat statul de drept". Multumire pedeplin meritata, parchetele si CSM-ul contribuind la conservarea si pastrarea pe timpul suspendarii a prerogativelor lui Traian Basescu.
In opinia luju.ro, controlul asupra sistemului juridic a fost obtinut prin acapararea unor posturi-cheie, prin deciziile ministrului Justitiei, ale CSM-ului si prin presiuni exercitate de catre serviciile secrete.
Omul cheie pentru Traian Basescu – Monica Macovei
Dupa ce in 2005 la conducerea ministerului Justitiei a ajuns fosta procuroare comunista Monica Macovei, s-a inceput inventarierea arhivei Serviciului de Informatii si Protectie Anticoruptie din ministerul Justitiei si cu epurarea Parchetului National Anticoruptie, care a fost transformat din parchet autonom in directie a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DNA, pentru a putea justifica schimbarea tuturor procurorilor din aceasta unitate.
In ciuda faptului ca a promis ca va face public un raport despre actiunile de politie politica exercitate de fosta SIPA asupra magistratilor, Monica Macovei a ingropat totul dupa ce o echipa de consilieri personali , printre care si Cristi Vasilica Danilet, a fost abilitata sa inventarieze arhiva acestui serviciu secret.
Prin ministrul Justitiei, Monica Macovei, s-au schimbat o serie de legi si s-au facut propunerile de numire in functie a unor procurori precum Laura Kovesi, Daniel Morar, Lucian Papici, Doru Tulus, Codrut Olaru etc, toti numiti in functie de Traian Basescu.
Recunoscatori avansarii lor, mare parte din procurorii numiti de Traian Basescu au actionat pentru inchiderea dosarelor in care era cercetat presedintele Traian Basescu - Flota, casa din Mihaileanu etc. Bineinteles, gestul a fost gratulat de reconfimarea in functie prin prelungirea mandatelor.
Serviciile secrete - filaje, interceptari si racolari la magistrati
Serviciile secrete, ai caror sefi au fost numiti tot de catre Traian Basescu, au exercitat un filaj nemaiintalnit asupra unor magistrati, cu ajutorul DNA, SRI si DGIPI, mai multe dovezi ale acestor monitorizari fiind prezentate in presa - interceptari cu membrii ai CSM, judecatori ai Inaltei Curti etc.
Unele informatii mentioneaza exitenta in cadrul SRI a unei "Divizii J" - Justitie . care se ocupa exclusiv de racolari din cadrul magistratilor, atrasi de grade militare si soldele din spatele acestora.
In conditiile in care Monica Macovei a instituit obligatia pentru magistrati de a da declaratii pe propria raspundere ca nu sunt agenti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, cei care colaboreaza cu aceste servicii sunt usor santajabili pentru in declaratii.
Cu ajutorul serviciilor secrete, dar si cu cel al DNA care se ocupa de zeci de dosare cu judecatorii Inaltei Curti si nu numai, s-au adunat informatii nepretuite despre o serie de inati magistrati.
CSM spart in doua pentru a fi mai usor de controlat
Cea mai grea batalie a fost cea pentru cucerirea CSM-ului, institutie din care au fost alungati magistratii de cariera, cu experienta profesionala, locul lor fiind luat de o grupare de ONG-isti si de apropiati ai ministrului Macovei, care s-a impus, elimininand orice rezistenta.
Alegerile pentru CSM au fost influentate prin magistrati obedienti si agenti de influenta, care au reusit sa filtreze candidatii. In cazurile in care nu s-a reusit controlul asupra alegerilor, DNA a deschis dosare penale unor candidati, avand drept unic scop compromiterea acestora.
Pentru spargerea CSM au contribuit si modificarile la Legea 317/2004 efectuate sub ministeriatul Macovei, care au impartit institutia pe sectii, de procurori si judecatori, tocmai pentru ca anumite decizii sa fie mai usor de controlat.
Pensionari masive la Inalta Curte si instituirea Completelor de cinci judecatori ca ultime redute in penal, la demnitari si magistrati
Prin modificarile legislative initiate intre anii 2005 – 2006, magistratilor li s-a oferit posibilitatea pensionarii,cu 80% din indemnizatia primita pe ultimile 12 luni.
In acelasi timp, prin campanii sustinute in media judecatorilor cu vechime din instanta suprema, si multi alti judecatorii de prestigiu au fost convinsi sa ceara singuri pensionarea, locurile vacante fiind ocupate de persoane devotate si "de incredere".
Prin Legea micii reforme s-au schimbat competentele la Inalta Curte de Casatie si Justitie, infiintandu-se doua Complete de cinci judecatori, conduse prin lege de presedinta Livia Stanciu si vicepresedinta Rodica Aida Popa (singurele care fac selectia celor care fac parte, timp de un an, din completele mentionate).
Aceste complete sunt cele care dau decizii finale in penal, in calea de atac a recursului, in procesele in care sunt acuzati demnitari si magistrati. Orice solutie s-ar da la instanta de fond de completele de cinci judecatori, va fi in final decisa defintiiv, la recurs, in completele de cinci judecatori.
Interesul deosebit pentru posturile din Inalta Curte si Justitie s-a manifestat din cauza faptului ca aceasta este instanta in care se judeca procesele intentate adversarilor politici ai regimului Basescu.