Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape jumătate dintre cazurile grave semnalate în ultimul an la “Telefonul Copilului” au fost de abuz fizic, iar15% de abuz psihic. Chiar dacă impresia este că ceea ce se întâmplă între patru pereţi rămâne neştiut, mii de familii sunt monitorizate de autorităţi pentru felul în care şi-au tratat copiii.
“Tatăl meu bea foarte mult şi o bate pe mama. Pe mine nu mă bate, însă atunci când vine beat, şi asta se întâmplă cam în fiecare seară, se ia de mine, de cele mai multe ori, din nimic şi mă jigneşte în permanenţă. Nimic nu-l mulţumeste, oricât aş încerca să-i fac pe plac. Nu-mi permite să mă întâlnesc cu prietenele mele, iar atunci când vorbesc cu ele la telefon începe să ţipe la mine. Eu aş vrea să plec cu mama de acasă... şi mama ar vrea, însă nu avem unde, iar salariul ei este foarte mic şi nu ne-ar ajunge.”
Aceasta este mărturia Anei, 12 ani, care a denunţat la Telefonul Copilului abuzul emoţional la care o supune tatăl alcoolic. În cele din urmă, mama acesteia a fost sfătuită să deschidă acţiune în instanţă şi să obţină un ordin de protecţie împotriva soţului. Astfel, tatăl fetei a fost obligat să părăsească pentru 6 luni domiciliul familiei şi să se înscrie în programe de dezalcoolizare şi consiliere psihologică.
Bătaia: interzisă prin lege, dar greu de dovedit
Ana nu este singurul copil care suferă fără răni fizice. Deşi mulţi românii cred că au voie să-şi jignească şi să-şi şi lovească ocazional copiii, legea condamnă, cel puţin teoretic, violenţa verbală şi interzice orice formă de pedeapsă corporală aplicată copiilor. În practică, însă, jignirile adresate copiilor şi palmele ocazionale nu pot crea nici un fel de probleme părinţilor, şi asta pentru că autorităţile nu intervin decât în cazurile grave.
În schimb, părinţii care-şi “altoiesc” copiii, riscă să fie incluşi într-un program de monitorizare şi consiliere. Dacă abuzul este grav şi repetat, copilul poate fi temporar îndepărtat de familie, aşa cum explică juristul Roman George, director de programe Salvaţi Copiii: “Dacă se produc vătămări corporale, serviciile de asistenţă socială au obligaţia de a proceda la plasamentul în regim de urgenţă şi la sesizarea poliţiei şi organelor de urmărire penală care vor stabili, prin anchetă, gradul de vinovăţie al părintelui”
Părinţii pot fi demişi
Numai în cazul în care se stabileşte că părinţii se fac vinovaţi de fapte reprobabile, cum ar fi violenţă fizică şi sexuală faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, negligenţă gravă, ori exploatare, ei vor fi decăzuţi parţial, ori total din drepturi. Aceste măsuri se pot lua şi dacă se doveşte că unul dintre părinţi este dependent de alcool sau droguri. 114.926 de apeluri au fost înregistrate, anul trecut, la Telefonul Copilului, ceea ce înseamnă o plângere la 5 minute. 6.071 dintre acestea au necesitat monitorizarea pe termen lung a cazurilor de către specialiştii serviciului, în colaborare cu autorităţile statului.
Când fac părinţii închisoare ?
Lovirea sau orice alte acte de violenţă : pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni-1 an sau cu zile-amendă
Actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de maxim 20 de zile : pedeapsa cu închisoarea de la 1 an-2 ani sau cu zile-amendă.
Împiedicarea accesului la învăţământ: pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni - 1 an sau amendă
Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă: pedeapsa cu închisoarea de la 1- 5 ani.
Exploatare prin cerşetorie : pedeapsa cu închisoarea de la 1-5 ani
Abuz grav şi periclitarea vieţii şi sănătăţii copilului: pedeapsa cu închisoarea de la 3- 7 ani
Modelingul, ilegal fără înştiinţarea autorităţilor
Părinţii micilor vedetele ar putea fi surprinşi să afle că riscă o amendă între 1.000 lei şi 5.000 lei dacă nu anunţă serviciului public de asistenţă socială înainte ca minorul să înceapă orice “activitate remunerată în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi modeling”
Unde poţi denunţa abuzul ?
- prin telefon, email sau poştă la Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS) din localitate, ori către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), care funcţionează în fiecare judeţ şi în fiecare sector din Bucureşti;
- contactând Poliţia Locală;
- apelând numărul unic de urgenţă 112.
- Telefonul Copilului, 116.111 - doar pentru consiliere, nu intervenţie. Apelabil gratuit doar din reţeaua Telekom între orele 8 dimineaţa şi 12 noaptea.
