Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zeci de percheziţii de amploare au avut loc, ieri-dimineaţă, în mai multe locaţii din Bucureşti, Brăila, Constanţa şi Vrancea, într-un dosar cu reţete false pentru boli incurabile. Ancheta DNA vizează 25 de medici de familie, farmacişti, dar şi angajaţi ai Caselor de Asigurări de Sănătate. Peste 1.800 de prescripţii false au fost decontate în perioada 2011-2015.
Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei întocmeau, iniţial pe numele unor rude apropiate, reţete medicale false pentru medicamente foarte scumpe folosite în boli incu¬rabile, prescripţii pe care ulterior le decontau la casele de asigurări. Nici introducerea cardului de sănătate, a cărui menire a fost tocmai eliminarea fraudei, nu i-a oprit. Medicii grupării au continuat să fure din banii asiguraţilor eliberând prescripţii medicale pe numele unor copii cu handicap psihic, majoritatea aflaţi în plasament. Prejudiciul creat este de circa 9 milioane de lei.
La finalul lunii iulie 2015, un alt grup de medici corupţi a fost implicat într-un scandal de proporţii legat de medicamentele onco-logice. În prezent, la DNA se află un dosar penal în lucru, în acel caz. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a explicat pentru Jurnalul Naţional care este mecanismul prin care este fraudat bugetul asiguraţilor la Sănătate.
„Medicul de familie emite trimiteri către un specialist, acesta înregistrează consultaţia fictivă în sistem şi emite o scrisoare medicală cu substanţe medicamentoase, analize, investigaţii către medicul de familie, iar acesta emite prescripţia pe numele pacientului fictiv. Reţeta ajunge la farmacie unde este înregistrată ca eliberată şi ulterior decontată la CAS. Apoi farmacia împarte banii şi dă şi medicului. La rândul lor, unii angajaţi ai Caselor de Asigurări trebuie să verifice şi să facă şi controale, iar dacă aceştia trec cu vederea, sau sunt toleranţi cu astfel de practici, devin complici”, ne-a spus Vasile Barbu.
Asiguraţii pot cere istoricul medical
Reprezentanţii CNAS au atras atenţia că documentul electronic şi codul PIN nu trebuie înstrăinate, deoarece cardul de sănătate este un act personal. „Cardul de sănătate nu trebuie înstrăinat. El este utilizat la medic şi la farmacie pentru a confirma primirea unui serviciu medical sau farmaceutic în vederea decontării lui din FNUASS”, ne-a comunicat CNAS. Pe de altă parte, reprezentanţii pacienţilor spun că nu se elimină frauda doar cu cardul de sănătate, dar bolnavii pot avea acces la istoricul medical.
Ce se putea face cu banii furaţi de grupul infracțional
- 200.000 de seturi de analize anuale gratuite;
- tratamentul pentru 150 de bolnavi de Hepatita C;
- testul Babeş Papanicolau pentru 50.000 de femei;
- 9.000 de teste imagistice pentru monitorizarea femeilor diagnosticate cu diverse forme cu cancer
CNAS nu are o estimare a prejudiciului anual cauzat FNUASS de decontările frauduloase şi spune că nu cunoaşte metodele prin care este fraudat sistemul
Fiecare poate să ceară la CNAS istoricul medical în care avem tot: analize, medica¬mente, investigaţii, consultaţii. Dacă vedem că nu am primit anumite servicii medicale, sesizăm CNAS.
Vasile Barbu, preşedintele ANPP
Citește pe Antena3.ro
