x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Cum se fabrică cele mai iubite băuturi alcoolice

Cum se fabrică cele mai iubite băuturi alcoolice

20 Mai 2019   •   11:41
Cum se fabrică cele mai iubite băuturi alcoolice

Băuturile alcoolice aduc un plus de savoare vieții, atunci când sunt consumate moderat. Ele ne acompaniază seara, la un pahar cu cei dragi, la masă, pentru a avea o digestie bună, la petreceri, pentru distracție sau la ieșirile cu prietenii, pentru relaxare. Cu siguranță ai un top personal al băuturilor preferate și credem că ai vrea să afli care este magia prin care se obțin aceste minunate licori. Iată cum se fabrică cele mai iubite băuturi alcoolice!

 

Tequila

Tequila se obține din fructe de agave albastre, cultivate și recoltate manual, apoi coapte şi zdrobite. Sucul rezultat este amestecat cu apă şi lăsat să fermenteze pană devine un must, care este apoi distilat şi maturat. Oficial, tequila pe care o cunoaștem astăzi a fost produsă începand cu secolul al XVI-lea. José Cuervo a fost primul producător al tequilei, care, în 1758 a obținut dreptul de la regele Spaniei de a cultiva plantele, de a produce și de a vinde băutura.

 

Șampania

Șampania se fabrică doar în regiunea Champagne, din Franța, prin metoda de fermentare secundară a vinului în sticlă, care se numește “champenoise”. Acest vin spumant este obținut dintr-un cupaj de 3 soiuri de struguri, Pinot Noir, Chardonnay și Pinot Meunier, care sunt și cele mai cultivate soiuri în faimoasa regiune a Franței. Metoda clasică “champenoise” sau “la sticle” constă în fermentaţia secundară în sticlă a vinului, urmată de eliminarea impurităţilor prin operații de remuaj şi degorjare. Termenul de “șampanie” sau “champagne” se folosește întocmai pentru a evidenția această metodă de fabricare.

 

Vodka

Vodka se obține prin distilare. La început se făcea din cartofi, dar în prezent cele mai bune astfel de băuturi din lume se distilează din grâu, în Rusia, din secară, în Polonia sau din struguri, în Franța. Originea vodcii nu este cunoscută cu certitudine, ci este disputată de ruși, scandinavi și polonezi. Numele ei provine din slavul "vodă", care înseamnă “apă”, fiind un diminutiv al acesteia, "apșoara", o denumire  care este legată de asemănarea spirtoasei cu apa, transparentă și clară.

 

Ginul

Ginul se fabrică din alcool pur cu arome de ienupăr, printr-o metodă de redistilare, folosită de marile branduri de gin, sau printr-una de compunere, o variantă ieftină de combinare a alcoolului cu extract de ienupăr și alte ingrediente. Ingredientele din care se fabrică ginul sunt ienupăr, coriandru, coji de citrice, scorțișoară, migdale sau lemn dulce, cu alcool neutru din cereale. Toate aromele din gin sunt naturale. În afară de ienupăr, poate avea arome de anason, scorțișoară, coajă de portocală sau lămâie, rădăcini și semințe de angelica, coriandru sau prune sălbatice.

După distilare, lichidul obținut este diluat cu apă, până se obține concentrația de alcool dorită, de regulă între 40 și 45%. Nu se lăsa la învechit, cu excepția olandezilor și a belgienilor care îl lasă la maturat în butoaie de stejar timp cel mult 2 ani.

 

Whisky

Whisky este obținut din boabe de cereale fermentate, precum orz, porumb, secară și grâu, în funcție de țara și de distilerie. Statele cu cea mai lungă tradiție în fabricarea whiskey-ului sunt Irlanda și Scoția. În fabricarea acestuia există 4 etape principale – malțarea, fermentarea, distilarea și învechirea. Băutura se depozitează în butoaie de lemn și se lăsă la învechit, iar după ce se încheie acest proces, se diluează, se filtrează (valabil doar pentru anumite sortimente de whisky) și se îmbuteliază.

Ingredientele, perioada de învechire și recipientele în care se face maturarea pot să difere, dar pașii sunt aceiași.

 

Cognac

Coniacul sau “cognac” se fabrică printr-un proces complex și riguros, ce implică mai multe etape. Pentru coniac se folosește un singur soi de viță de vie sau o combinație de trei soiuri de struguri albi, care au un nivel scăzut de alcool și o aciditate mare. După culegere, strugurii sunt introduși imediat la stors, apoi urmează fermentarea, ce se desfășoară în două etape, cu scopul de a reduce aciditatea vinului și de a adăuga rafinament lichidului. Urmează o dublă distilarea, din care rezultă “eau-de-vie”, din care doar o mică parte va fi maturată și transformată în coniac. Maturarea are loc cel puțin 2 ani și se face în butoaie speciale, din lemn de stejar de 100 de ani, aduși din pădurile  Limousin sau Tronçais, butoaie îngropate pe jumătate, pe care producătorii le numesc “paradisuri”.

 

Romul

Una dintre cele mai iubite băuturi alcoolice, romul, este fabricat prin folosirea directă a produselor secundare de suc de trestie de zahăr sau de trestie de zahăr și apoi este distilat. Tehnologia de obținerea a romului include următoarele etape: prepararea mustului pentru rom, fermentarea alcoolică a mustului, distilarea bragii pentru rom și maturarea romului în butoaie. După învechirea care durează circa 4 ani, licoarea se diluează cu apă distilată și se amestecă cu sirop de zahăr sau caramel colorant.

 

Lichiorul

Lichiorul este o băutură alcoolică care se obține prin distilare, din fructe, coji de fructe, frunze, flori, semințe, scoarță, rădăcini, sâmburi... adică aproape orice parte a unei plante care, infuzată și macerată într-un alcool, capătă un gust și un parfum aparte. În componența sa intră sirop de zahăr, esențe aromate sau alți îndulcitori. Istoria lichiorului datează de mai bine de 2.000 de ani, iar majoritatea celor pe care le savurăm și azi s-au preparat între secolele XII-XIX.  Denumirea de “lichior” provine din latinescul “liquid“, care înseamnă “a fi fluid“.

Vinul

Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a strugurilor, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Fabricarea vinului nu presupune doar producerea mustului și fermentarea sa, ci este un proces complex, al cărui rezultat nu se vede decât după câteva luni sau ani de la recoltare strugurilor. Vinul nu se consumă imediat după terminarea fermentării, ci se păstrează un timp în pivniță, etapă în care i se aplică anumite tratamente pentru limpezire, omogenizare și cupajare. Vinul poate sta în butoaie timp de 1-4 ani - vinurile albe 1-2 ani, iar cele roșii până la 4 ani. Doar anumite tipuri de vin sunt învechite. Tăria alcoolică a unui vin nu poate fi mai mică de 8,5% alcool pe volum.

×
Subiecte în articol: bauturi alcoolice