De ce ar accepta românii să se sacrifice?

Membrii Guvernului Boc şi preşedintele Băsescu se străduiesc să-i convingă pe români să strângă cureaua dincolo de limita suportabilităţii.

Grea misiune, mai ales pentru preşedintele Băsescu şi pentru premierul Boc, care şi-au pierdut credibilitatea după ce în anul 2009 ne-au promis numai lapte şi miere, iar acum constatăm că nici măcar tăierea pensiilor cu 15% şi a salariilor bugetarilor cu 25% nu aduc suficiente economii la buget.

E nevoie şi de alte măsuri, iar guvernanţii au aruncat pe piaţă toate variantele posibile, ba de creşteri de taxe, ba de reduceri de alocaţii. Se discută despre micşorarea alocaţiilor pentru copii, despre reducerea indemnizaţiilor pentru pamperşi şi lapte praf, dar şi despre majorarea asigurărilor pentru sănătate, despre introducerea CAS pentru drepturilor de autor, despre impozitarea tichetelor de masă, despre impozitarea dobânzilor bancare etc. etc. etc...

De exemplu, Guvernul estimează că va obţine în al doilea semestru un plus de încasări de 345 de milioane de lei din impozitarea cu 16% a tichetelor de masă şi venituri suplimentare totale de 76 de milioane de lei din introducerea CAS la venituri din drepturi de autor simultan cu reducerea cotei deductibile de la 40% la 25%. Nimeni nu socoteşte însă cât se va pierde dacă firmele vor trimite noi şomeri în braţele statului.

"Se consideră introducerea cotelor de contribuţii de asigurări sociale de stat, a altor contribuţii pentru angajat şi angajator. Impactul estimat la şase luni este de 0,012% din PIB, respectiv 65 de milioane de lei", se arată în documentul Ministerului de Finanţe.

De ce ar accepta românii aceste sacrificii când Guvernul plăteşte lunar pensii medii de serviciu cuprinse între 1.176 lei şi 9.182 lei pentru un număr de peste 8.340 de parlamentari, diplomaţi, magistraţi, foşti angajaţi din industria aeronautică şi Curtea de Conturi, cei mai mulţi bani fiind alocaţi direct de la bugetul de stat? În luna aprilie, Guvernul a prezentat o informaţie generală din care rezulta că statul cheltuieşte anual 120 de milioane de euro pentru plata pensiilor speciale acordate unui număr limitat de 8.342 de persoane care beneficiază de legi speciale, reprezentând 0,14% din totalul pensionarilor.

De ce ar accepta românii aceste sacrificii când 500.000 de angajaţi ai statului nu au ce să facă în sectorul bugetar? O spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, fost premier desemnat de preşedintele Băsescu. El mai spune că principala preocupare a Guvernului trebuie s-o reprezinte "curăţarea bugetului", care în momentul de faţă este plin de "foarte multe mizerii".

De ce ar accepta românii aceste sacrificii când aproape jumătate din bugetarii care lucrează în administraţia publică, învăţământ şi sănătate, reprezentând 454.805 angajaţi, este plătită lunar cu până la 1.500 lei, în timp ce salariile între 4.000 lei şi peste 8.000 lei sunt împărţite între 54.315 persoane? Cifrele rezultă dintr-un document al Ministerului Finanţelor privind repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii brute realizate în octombrie 2009.

În aceste condiţii nu e de mirare că măsurile prezentate de guvernanţi întâmpină foarte multă rezistenţă. Nu numai sindicatele, ci şi mediul privat se uită cu atenţie la măsurile fluturate de guvernanţi şi atrag atenţia să nu distrugă de tot sectorul de stat.