Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au pus în discuţie proiectul de declaraţie de integritate, majoritatea susţinând că semnarea unui astfel de act nu însemnă că îi fac mai integrii, însă şeful CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă, a anunţat că îşi asumă declaraţia şi o semnează.
Potrivit proiectului de declaraţie, publicat pe site-ul CSM, un membru ales în Consiliu îşi asumă "pe toată durata exercitării mandatului, drept standard propriu de integritate publică", o serie de obligaţii.
Astfel, se impun condiţiile de a nu candida pe întreaga durată a exercitării mandatului pentru promovarea în funcţii de execuţie în cadrul instanţelor/parchetelor şi de a nu se delega, detaşa sau transfera de la instanţa/parchetul de la care a fost ales membru CSM; de a nu candida pe întreaga durată a exercitării mandatului pentru numirea în orice fel de funcţii de conducere la instanţe/parchete şi de a nu candida pe întreaga durată a exercitării mandatului pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, prin actul citat, membrii CSM trebuie să-şi exercite mandatul în mod neutru şi obiectiv faţă de toate instanţele şi parchetele, judecători şi procurori, asociaţii profesionale, sindicate ale personalului auxiliar şi organizaţii neguvernamentale
"De a nu favoriza în vreun fel, pe toată durata exercitării mandatului, instanţele/parchetele de la care provin sau asociaţiile profesionale ori organizaţiile neguvernamentale din care am făcut parte sau în care am activat, de a nu candida pentru un nou mandat de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, indiferent de schimbările constituţionale sau legislative ce vor avea loc, de a nu mă folosi de privilegiul secretului votului pentru a evita răspunderea individuală faţă de corpul magistraţilor", sunt alte condiţii menţionate în documentul citat.
Totodată, membrii CSM sunt obligaţi să demisioneze din funcţia de conducere deţinută la instanţe sau parchete şi să demisioneze sau să se suspende din calitatea de membru în asociaţii profesionale sau organizaţii nonguvernamentale.
În cadrul discuţiilor, judecătorul Dumbravă a spus că îşi asumă, "ca gest individual", şi va semna declaraţia de integritate.
În primă fază, s-a pus în discuţie faptul că doar membrii aleşi în CSM pot semna un astfel de act, membrii de drept şi reprezentanţii societăţii civile ieşind din calcul.
Judecătorul Mircea Aron de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru ales în CSM, a afirmat că nu îl face mai integru o astfel de declaraţie. "Declaraţia de integritate face referire la moralitate, care se dobândeşte în timp prin educaţie, cultură. Dacă ea există, nu ai de ce să dai declaraţie", a spus Aron, adăugând că nu a întâlnit până acum ca o declaraţie să modifice standardele de moralitate.
"Una dintre obligaţii, coordonatele caracteristice de magistrat, este aceea de a fi moral. Când ai intrat în magistratură, ţi s-a verificat şi moralitatea", a mai spus Aron.
La rândul său, procurorul Graţiana Isac de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criinalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), membru ales în CSM, a arătat că promovarea într-o funcţie superioară determină automat pierderea "locului în Consiliu", întrucât nu mai reprezintă zona care l-a desemnat în forul magistraţilor.
Totodată, judecătorul Adrian Neacşu, de la Tribunalul Vrancea, membru ales în CSM, a susţinut că "moralitatea nu se declară".
Pe de altă parte, judecătorul Dan Lupaşcu de la Curtea de Apel Bucureşti, membru ales în CSM, a întrebat dacă urmează să fie dată o hotărâre, întrucât sunt probleme de fond şi de formă în legătură cu declaraţia de integritate.
"Dacă dăm o hotarâre, aceasta urmează să îmbrace o formă de declaraţie, angajare. Ar trebui să ne alegem şi un nume conspirativ", a spus Lupaşcu.
Judecătorul a subliniat faptul că, dacă se dă o hotărâre, ar însemna să se conformeze.
"Ce vină are omul care vine la CSM să-l blocăm pe toate fronturile?!", a arătat Lupaşcu.
În opinia judecătorului Lupaşcu, declaraţia nu e doar de integritate, în ea se vorbeşte de imparţialitate şi, eventual, de independenţă.
"Nu resping această propunere, nu suspectez că e un simplu exerciţiu de imagine. Gestul în sine este pozitiv", a afirmat Lupaşcu, precizând însă că ar fi mai bine elaborarea unui Cod cu standarde etice ale CSM, care să vizeze imparţialitatea, independenţa, eficienţa etc.
Revenind însă la declaraţia de integritate, Lupaşcu - indicând punctul referitor la faptul că este interzis a mai candida pentru un nou mandat de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, indiferent de schimbările constituţionale sau legislative ce vor avea loc - a arătat că, pentru el, ca justiţiabil în două procese, este o capcană.
Concret, Lupaşcu a spus că dacă el ar fi de acord cu declaraţia, atunci aceasta va fi depusă la dosar şi, implicit, se va aprecia că nu trebuia să mai candideze pentru CSM.
"Legea mi-a permis să candidez. Este o capcană procedurală", a declarat Lupaşcu.
"Cum îmi cereţi să-mi dau demisia din funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, când situaţia mea juridică nu este clarificată ?", a spus Lupaşcu, referindu-se la faptul că, potrivit proiectului, membrii CSM sunt obligaţi să demisioneze din funcţia de conducere deţinută la instanţe sau parchete. Lui Lupaşcu i-a fost contestată candidatura pentru CSM, de către UNJR, iar un judecator a admis acţiunea, însă magistratul a făcut recurs, care urmează să se judece.
Pe de altă parte, Lupaşcu a arătat că integritatea nu este numai publică, pentru că există situaţii în care, în viaţa privată, un magistrat se poate purta diferit, neonorant, faţă de cea publică.
Această remarcă a stârnit reacţii de la judecători mai tineri, membri ai CSM, care au replicat că "viaţa privată e privată".
"Găsesc că este necesar să avem un cod de reguli, cu standarde etice, pe care să le stabilim împreună. O declaraţie ar fi insuficientă", a conchis Lupaşcu.
Adrian Neacşu a apreciat drept excelentă propunerea lui Dan Lupaşcu de a fi elaborat un ghid de conduită pentru CSM.
Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, a propus supunerea la vot a variantelor: standardul propriu de integritate publică, elaborarea unui Cod sau semnarea declaraţiei.
Judecătoarea Lidia Bărbulescu de la ICCJ, membru ales în CSM, a susţinut că nu se poate proceda marţi la vot, întrucât trebuie "îmbunătăţită" declaraţia propusă.
În final, CSM a decis stabilirea unor standarde de etică ce vor fi cuprinse într-un Cod, iar membri ai Consiliului care vor să semneze declaraţia de integritate o pot face.
Mediafax
