DNA, pusă la colţ de CSM

Inspecţia Judiciară a clasat o cerere a Codruţei Kovesi prin care solicita sancţionarea unei judecătoare pe motiv că nu a dat un verdict pe placul procurorilor
Inspecţia Judiciară a clasat sesizarea formulată de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, împotriva judecătoarei ICCJ Rodica Cosma, în care solicită cercetarea şi sancţionarea acesteia pe motiv că a refuzat să îl aresteze pe primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, acuzând-o pe magistrată că şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi că a utilizat termeni inadecvaţi în cuprinsul hotărârii judecătoreşti dispuse în cazul edilului. Practic, DNA prin Codruţă Kovesi a reclamat-o pe judecătoarea supremă Rodica Cosma la Inspecţia Judiciară pentru că nu a pronunţat o soluţie favorabilă procurorilor.

Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat pentru Lumeajustitiei.ro că sesizarea înaintată la 28 aprilie 2014 de procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi, a fost clasată, la 13 iunie 2014, în temeiul art. 45 din Legea 317/2004, stabilind că “nu s-au găsit indiciile niciunei abateri disciplinare săvârşite de judecătoarea Rodica Cosma de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu a existat niciun motiv pentru începerea cercetării disciplinare în ce o priveşte pe aceasta, iar în consecinţă s-a dispus clasarea în verificări prealabile”. Inspectorii judiciari au reţinut în raportul întocmit în urma verificărilor prealabile, raport care nu poate fi dat publicităţii potrivit Inspecţiei Judiciare, că judecătoarea Rodica Cosma nu şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi nici nu a încălcat normele de procedură, aşa cum a pretins Laura Kovesi când a acuzat-o pe judecătoarea supremă că a aplicat într-un mod “profund straniu” de spiritul ce se degajă din scopul, condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive în general dar şi din condiţiile, cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP” şi că a “nesocotit în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept procesual penal”.

Presiunile DNA asupra judecătorilor
Acţiunea Laurei Codruţa Kovesi a fost catalogată încă de la acel moment drept o tentativă  a DNA de intimidare şi presiune asupra judecătorilor, în condiţiile în care preceda alte acţiuni marca DNA, care i-a avut în prima plan pe judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor care au fost anchetaţi pentru soluţiile date. Şefa DNA pare să fi uitat că judecătorii sunt independenţi, iar soluţiile pe care le dispun nu pot fi puse la îndoială şi pot fi atacate doar pe cale legală, în instanţă, şi nicidecum într-o procedură de verificare dispusă de inspectorii judiciari. De altfel, din informaţiile pe care le avem, aceasta este şi poziţia inspectorilor judiciari care în nenumărate rânduri au dispus clasarea anumitor sesizări care aveau ca obiect verificarea unor hotărâri judecătoreşti. Inspecţia Judiciară a cerut de altfel Ministerului Justiţiei să fie reglementat acest aspect, explicând că în cazul unui exces de zel din partea unui anumit inspector se poate ajunge ca Inspecţia să se transforme într-o instanţă de supracontrol, lucru care nu este normal.
Pe de altă parte, trebuie precizat că acţiunea Laurei Codruţa Kovesi a fost apreciată ca fiind nejustificată, în condiţiile în care hotărârea judecătoarei Rodica Cosma pe care a atacat-o la Inspecţia Judiciară a fost confirmată de două colege ale acesteia de la Înalta Curte, Silvia Cerbu şi Simona Encean.

Judecătorul, transformat într-o anexă a procurorului
De altfel, de când a preluat şefia DNA, Laura Codruţa Kovesi a pus tunurile pe judecători, hărţuindu-i cu plângeri la CSM sau presându-i public pentru soluţionarea unui dosar sau altul. O explicaţie a presiunilor tot mai evidente asupra judecătorilor ar putea fi ordonanţa din 29 ianuarie 2014, prin care Călin Nistor, procurorul-şef adjunct al DNA, s-a apucat să examineze din oficiu, în baza dispoziţiei rezolutive a Laurei Codruţa Kovesi, rezoluţia de suspendare a urmăririi penale dată de procurorul Florentina Mirică judecătoarelor Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă, acuzate că au anulat executarea pedepsei de 7 ani de închisoare a lui Dinel Staicu. Conform Lumea Justiţiei, o dată cu emiterea acestei ordonanţe de către Călin Nistor, a ieşit la iveală şi noul mod de gândire al capilor DNA în ceea ce priveşte combaterea soluţiilor judecătorilor care nu convin, mod de gândire care a fost prelucrat în colectivele de procurori din unităţile centrale şi locale. În ordonanţa citată, Nistor arată că a accepta motivarea că judecatorii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu pentru hotărârile date în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la fel cum se procedează cu ceilalţi funcţionari, ar însemna să se creeze un “concept de imunitate care ar excede prevederilor legale şi constituţionale”. Lumea Justiţiei a avertizat că dacă asemenea inovaţii judiciare vor fi puse în aplicare pe scară largă, judecătorul va deveni o anexă a procurorului – ceea ce se doreşte demult, dar încă nu s-a reuşit. Ceea ce înseamnă că prevederea că o hotărâre poate fi anulată sau modificată doar printr-o decizie dispusă de o instanţă superioară în urma atacării acesteia de către una dintre părţi, ar putea fi de domeniul trecutului, din moment ce procurorilor li s-ar bătători drumul pentru a avea acces neîngrădit la decizii, permiţându-li-se practic să aibă ultimul cuvânt într-un proces, chiar peste cel al judecătorului.