x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Duminica cea Mare sau Rusaliile

Duminica cea Mare sau Rusaliile

de Daniela Cârlea Şontică    |    07 Iun 2009   •   00:00
Duminica cea Mare sau Rusaliile

Pentru creştini, Pogorârea Sfântului Duh este sărbătoarea cea mai importantă după Paşti. Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt asupra Sfinţilor Apostoli s-a petrecut la 50 de zile după Învierea Domnului, eveniment relatat în Faptele Apostolilor (II, 1-4).



Duminica cea Ma­re, cum mai este numită săr­bă­toarea, este totodată şi momentul în care s-a întemeiat Biserica, deoa­rece în această zi, Sfântul Petru a vorbit mulţimii cu multă în­sufleţire şi s-au convertit atunci la creştinism în jur de 3.000 de oameni. Ei au format la Ie­ru­salim prima comunitate creştină.

ÎMPODOBIRE. În vechime, în timpul privegherii din ajunul sărbătorii, se făcea botezul catehumenilor. Din respect, creştinii nu mergeau la spectacole de teatru, circ sau întreceri sportive, trăiau cât mai curat în acele 50 de zile de la Paşti la Rusalii, iar casele şi le împodobeau cu flori şi ramuri verzi, mai ales de nuc şi de tei. Ramuri cu frunze de tei şi nuc se aduc şi azi în biserici de Rusalii, preoţii le sfinţesc, după care le împart credincioşilor, frunzele reprezentând limbile de foc ale puterii Duhului Sfânt care s-a coborât asupra apostolilor.

MOŞII DE VARĂ. În ajunul Ru­­saliilor este tradiţia să se facă po­menirea morţilor. Sâmbăta care precede praznicul este cea mai mare zi de aducere aminte şi pomenire a celor răposaţi, numindu-se la noi şi Moşii de Vară. Odinioară se făceau târguri în multe părţi ale ţării, unde se vindeau va­se şi alte produse necesare zilei mor­ţilor. Obiceiul nu s-a pierdut de tot, încă se mai fac astfel de târguri de moşi, oamenii de la ţară păs­trând vie tradiţia cum­părării "oa­le­lor de moşi" şi îm­părţirii lor pen­tru sufletele ce­lor de un neam cu ei. Numele de R­u­salii vine de la sărbătoarea pă­gână romană Rosalia, când se pu­neau trandafiri pe morminte, dar peste aceasta s-au adăugat şi alte tradiţii populare: Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, precum sirenele. Rusaliile erau consi­derate în popor un fel de zâne rele, totuna cu ielele, care-i pocesc pe oameni sau le iau minţile. Pentru a se feri de ele, oamenii purtau la brâu frunze de pelin. Exista obiceiul ca dacă li se părea că aud că îi strigă cineva să nu răspundă, pentru a nu fi cumva Rusaliile, care astfel le-ar lua graiul. Celebrul joc popular al Căluşarilor este legat tot de Rusalii. Dansul ritual al flăcăilor avea o funcţie magică, existând credinţa că au puterea de a vindeca bolnavii. Însuşi Dimitrie Cantemir în "Descrierea Moldovei" nota despre dansul Căluşarilor şi despre "mulţimea super­st­i­ţio­a­să" care îi urma şi le acorda în­crederea în izgonirea unor boli cronice.

×
Subiecte în articol: credinta