Evaluarea magistraţilor, prilej de controversă

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) blocarea procesului de evaluare a magistraţilor şi a tuturor concursurilor de promovare în funcţiile de execuţie şi de conducere la toate instanţele judecătoreşti

Deficienţe, mentalitate, interdicţii

Discuţiile pe tema evaluării magistraţilor s-au purtat între CSM, UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR).
 

CALENDAR UNIC. Asociaţiile UNJR şi AMR au cerut Consiliului corelarea celor trei tipuri de evaluări existente, prin punerea în acord a evaluării sistemului de justiţie şi a instanţelor cu evaluarea judecătorilor, mai ales că un judecător poate candida la concursuri pentru funcţii de execuţie sau de conducere şi la alte instanţe decît pe raza celor unde funcţionează. Magistraţii cer să fie stabilit un calendar clar şi unic al etapelor evaluării pentru toate instanţele şi solicită ca procesul de evaluare să fie precedat de o campanie de informare atît a evaluatorilor, cît şi a evaluaţilor. Chestiunea independenţei reale a evaluatorilor, în raport cu colegii evaluaţî, cît şi cu propriii şefi a fost discutată, magistraţii cerînd garanţii ale statutului de independenţă, precum şi responsabilizarea comisiilor de evaluare. Chestiunea încălcărilor codului deontologic a fost privită şi prin prisma posibilităţii înfiinţării unui “mecanism exclusiv localizat la nivelul puterii judecătoreşti, deci nu la CSM, îndrituit cu constatarea acestor încălcări”. Judecătorii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că nu există un mecanism eficient prin care judecătorul să poată contesta aceste încălcări constatate. “În prezent sînt constatate în cadrul acţiunilor disciplinare, chiar dacă acţiunea se clasează”, mai precizează UNJR.

 
POZIŢIE DIFICILĂ. CSM susţine că procesul  de evaluare este încă la început. Consiliul s-a aflat “într-o poziţie dificilă” la  momentul numirii comisiilor de evaluatori, întrucît nu existau specialişti în evaluare. S-a  recunoscut deficienţa anumitor criterii de evaluare, cum ar fi alegerea a zece hotărîri de însuşi judecătorul evaluat sau criteriul integrităţii. Conform CSM, luarea în considerare a încălcărilor codului deontologic ca abatere disciplinară nu este corespunzătoare, “fiind necesară adoptarea unui nou cod, inspecţia judiciară urmînd să efectueze constatări ale abaterilor de la codul deontologic”. Rezultatul va  fi comunicat secţiei de judecători sau de procurori, cu posibilitatea contestării, au mai considerat membrii CSM în cadrul întîlnirii cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi, care a avut loc luni. În cadrul procesului de evaluare, CSM a constatat că există şi o problemă de mentalitate. “Trebuie acceptat că unii colegi sînt mai bine pregătiţi şi alţii mai puţin, iar evaluarea trebuie să fie efectuată în consecinţă.” CSM a precizat că intenţionează modificarea regulamentului Consiliului şi stabilirea unei proceduri de constatare a încălcărilor codului deontologic. Printre modificări se află şi cea potrivit căreia inspectorii judiciari din teritoriu vor face parte din structura centrală şi vor funcţiona pe lîngă curţile de apel.

CONCURSURI, DUPĂ EVALUARE. CSM nu a fost de acord cu suspendarea examenelor pentru funcţiile de conducere programate pentru lunile aprilie-mai 2008, dar a stabilit să amîne celelalte concursuri de promovare în funcţii de execuţie şi de conducere, pentru care nu s-a declanşat procedura, pînă după finalizarea procesului de evaluare, prevăzută pentru sfîrşitul lunii aprilie a anului viitor.

 
INTERDICŢII. CSM a comunicat ieri pe site-ul oficial al instituţiei o atenţionare. Şi anume, faptul că persoanele numite în funcţii de judecător şi procuror, în condiţiile articolului 33 din Legea 303/2004, după intrarea în vigoare a Ordonanţei 100/2007, care nu puteau fi detaşaţi, delegaţi, transferaţi ori promovaţi la alte instanţe şi parchete timp de cel puţin un an de la numire, mai au de aşteptat dacă doresc o asemenea “mutare”. Conţinutul normei a fost modificat prin Legea 97/2008 de aprobare a OUG 100/2007, astfel că interdicţia a fost extinsă de la cel puţin un an la cel puţin trei ani. CSM concluzionează că interdicţia a fost instituită “ca o consecinţă a faptului numirii în magistratură în condiţiile speciale prevăzută de această normă juridică (art. 33)”.