Florin Cârligea: Dosarul Linz stă pe un butoi cu pulbere. Cazul Teo Peter nu trebuie lăsat să se mai producă în România

Dispariţia celor doi marinari în apele Dunării, în urma scufundării şlepului Andreea, precum şi modul în care autorităţile au gestionat ancheta, duc la un val de proteste din partea armatorului Florin Cârligea. Acesta este decis să-i aducă în faţa instanţei pe căpitanul navei Linz, dar şi pe cei care încearcă să muşamalizeze dosarul, informează Agerpres.

Şlepul Andreea, încărcat cu 750 tone produse de balastieră, aparţinând societăţii comerciale Comision Trade SRL din Brăila, s-a ciocnit, vinerea trecută, cu una din cele opt barje încărcate cu minereu de fier tractate de împingătorul sub pavilion austriac “Linz”. Nava românească s-a scufundat la câteva minute după ce a fost lovită, iar membrii echipajului au fost daţi dispăruţi. La bordul navei se aflau comandantul Marian Cetinici şi Viorel Panţuru. Şlepul “Andrea”, care a fost lansat la apă în 1962, trecuse recent printr-un amplu proces de modernizare, care a costat 100.000 euro.


Florin Cîrligea este convins că s-a încercat “muşamalizarea” acestui caz. Armatorul român merge cu scenariul destul de departe. El acuză autorităţile că au făcut totul pentru ca vina să cadă pe cei doi marinari daţi dispăruţi. Din acest motiv care este hotărât să meargă în instanţă, “chiar până la Haga”, pentru a se face lumină şi pentru a fi pedepsiţi cei care se fac vinovaţi. Suspiciunile de muşamalizare pleacă în acest caz, pornind din momentul producerii evenimentului, pentru că nu a fost anunţat de autorităţile navale din Călăraşi, ci a trebuit să afle această veste de la partenerii săi germani, şi continuând cu declaraţiile “anormale” ale comandantului-şef de post din Portul Călăraşi, Constantin Anghel, care îi dădea dreptate echipajului sârbesc de pe nava Linz: “O să ajut financiar familiile celor doi marinari dispăruţi până se reglează toate problemele, iar cu vinovaţii merg în instanţă. Nu e prima dată când în România se întâmplă aşa ceva, a se vedea cazul soldatului american care l-a omorât pe Teo Peter şi nu a păţit nimic. S-a dat drumul la convoi cu tot cu căpitan, or, după părerea mea, acesta trebuia reţinut până la terminarea cercetărilor”.

Armatorul brăilean a spus că va lua ca parte în proces şi familiile celor doi marinari dispăruţi, comandantul Marian Cetinici, de 46 ani, din Tulcea, şi mecanicul Viorel Panţuru, de 42 ani, din Brăila, pentru a li se plăti despăgubirile care li se cuvin. “Aceşti oamenii mai aveau de muncit cel puţin 20 de ani. Voi lua parte cu mine parte în proces familiile celor doi şi voi lupta să primească drepturile care li se cuvin. Şansele ca trupurile celor doi să fie găsite sunt deosebit de mici, întrucât toată suprastructura navei a fost distrusă. Nici nu este măcar turtită. Cabinele nu mai există. Acum arată ca o barcă cu vâsle. Cabinele aveau 1,4 metri deasupra punţii”, a explicat Cîrligea.  Un alt motiv de suspiciune în acest caz este reprezentat, potrivit lui Florin Cîrligea, de faptul că, până la venirea lui la locul accidentului, căpitanului de pe nava Linz nu îi fuseseră luate probele biologice pentru stabilirea alcoolemiei: “Accidentul s-a produs la ora 10,30, iar probele au fost luate la 15,30. Opinia mea personală este că nu căpitanul se afla la conducerea navei în momentul impactului. Nu mi se pare în regulă ca la ora 15,00, când am ajuns eu acolo, după cinci ore de la producerea evenimentului, căpitanul să arate fresh, ca trezit din somn. E drept că, la ora aceea, când i s-a pus fiola, testul a ieşit negativ, dar asta trebuia făcut imediat după producerea evenimentului”.

În acelaşi timp, şeful echipei de scafandri, care a reuşit să ajungă la epavă şi să o localizeze, Jorj Unciuleanu, a susţinut că vina producerii accidentului îi aparţine căpitanului de pe Linz: “Am venit cu o echipă mixtă de scafandri şi o echipă de măsurători grafice, pentru a poziţiona cu exactitate epava. Aceasta se află la km356+3, malul drept, între zidurile cetăţii Dervent. Este clar că vinovat este comandantul convoiului austriac, care venea din aval şi trebuia să dea prioritate navei care cobora din aval. Nava a fost prinsă sub convoi, iar suprastructura a fost smulsă de pe postament. Curentul în zonă este deosebit de puternic, după părerea mea depăşeşte 10 km la oră, ceea ce face ca şi scufundarea să fie extrem de greoaie”.