FMI nu ne mai dă bani

România va încheia un nou acord cu FMI. Nu de tip stand-by, ca acela de acum, nici de tip linie de credit flexibilă, variantă care ar fi permis statului român să atragă în orice moment toată suma negociată, aflată într-un cont bancar la dispoziţia României. Ci de tipul precautionary stand-by, adică statul nu ia banii şi îi duce la Bucureşti la rezerva băncii centrale, ci îi lasă la Washington.

Îi poate folosi numai în cazuri neprevăzute, cum ar fi o criză regională, şi este nevoie de acordul board-ului FMI. Declaraţiile aparţin şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, care susţine că noul acord va avea o valoare mai redusă decât împrumutul actual. "Nu văd un motiv pentru a avea un program la fel de mare precum cel actual, pentru că nevoia nu mai este aceeaşi. În cazul împrumutului actual a fost o situaţie de criză, unde exista o mare nevoie de finanţare. Va fi cu siguranţă o valoare mai mică, dar va trebui să discutăm cu autorităţile suma exactă", a declarat Franks la Washington, pentru Mediafax.

Şeful misiunii FMI în România a comparat acest tip de acord cu o poliţă de asigurare. "Gândiţi-vă la el ca la o poliţă de asigurare. Cumperi o asigurare pentru maşina personală şi singura dată când o vei folosi este când vei suferi un accident. Dar tu speri că nu vei avea un accident, speri că vei face o treabă bună conducând maşina şi că nu vei avea probleme. Cu toate acestea, uneori, se poate întâmpla să ai un accident fără să fie vina ta. Acesta este motivul pentru care Guvernul ar putea dori un aranjament de tipul precautionary cu FMI", a explicat Franks. El a adăugat că "dacă se încheie un aranjament de tipul precautionary stand-by, de fiecare dată când se face o evaluare şi board-ul decide că banii vor fi disponibili, statul nu ia banii şi îi duce la Bucureşti la rezerva băncii centrale, ci îi lasă la Washington. Dacă ulterior vor exista probleme, atunci suma reprezentând tranşele aprobate până la acel punct vor putea fi acordate."

Se pare că România nu s-ar putea califica pentru un aranjament de tipul linie de credit flexibilă, variantă vehiculată anterior, situaţie în care statului îi era permis să atragă în orice moment toată suma negociată în program în caz de situaţie neprevăzută.
"Există cerinţe foarte stricte pentru a te califica pentru acest tip de aranjament. Cel mai probabil scenariu este să continuăm actualul program cu unul de tipul precautionary stand-by arrangement, dar urmează să avem această discuţie cu autorităţile române", a adăugat Franks.

Totuşi, nu trebuie să uităm că statul român are nevoie să împrumte 20 de miliarde de euro pentru a putea finanţa atât cheltuielile curente ale bugetului, cât şi ratele şi dobânzile la împrumuturile scadente. Este mult, şi fără un acord cu FMI care ne acordă credibilitate nu avem nici o şansă. La un buget de 40 de miliarde de euro, avem nevoie de încă 20 de miliarde de euro pentru a ne acoperi nevoile anuale. Este consecinţa împrumuturilor pe bandă rulantă luate de guvernele Boc, a căror dobânzi şi rate au ajuns să atârne ca un bolovan de buget. În acest moment, statul român are o datorie internă care a trecut de 52 de miliarde de lei, în creştere de 4,4 ori faţă de 2008, şi o datorie externă care s-a dublat în doi ani şi a ajuns la 87 de miliarde de euro.

Numai anul viitor, Ministerul Finanţelor va trebui să refinanţeze datorii în valoare de 17 miliarde de lei, în condiţiile în care deficitul bugetar va fi de 31 de miliarde de lei, potrivit estimărilor cuprinse într-o analiză a ING Bank.

Cum va face ministerul rost de aceşti bani? Probabil tot de la bănci care vor cumpăra titluri de stat. Mai ales că Franks a spus că "acordul de la Viena privind menţinerea capitalului băncilor în România este unul temporar şi probabil nu va mai fi necesar într-un an şi jumătate". Deci, la anul va fi în vigoare, iar băncile nu vor avea, cel mai probabil, o variantă mai bună să-şi plaseze banii decât în titluri de stat.

România, cea mai severă cădere economică
România are în acest an cea mai severă scădere economică din Europa emergentă (1,9%) şi va avea anul viitor cea mai slabă creştere a PIB, de numai 1,5%, conform Prognozei Economice Globale prezentată ieri de FMI. La nivelul Europei Emergente, FMI anticipează o creştere economică de 3,7% în acest an, urmată în 2011 de un avans aproape la fel de puternic, de 3,1%. România este în frunte şi la inflaţia medie anuală, anticipată de FMI la 5,9% anul acesta şi 5,2% în 2011, cifre depăşite numai de Turcia - 8,7%, respectiv 5,7%.