Legi "proaste" făcute de ingineri

UNIUNEA JURIŞTILOR ● De ce nu merge reforma justiţiei
Multe dosare s-au întors de la instanţe la parchete, din pricina inflaţiei legislative. Tot din pricina legilor anapoda, sistemul judiciar se află la un pas de instabilitate financiară. Norica Nicolai dezvăluie că legile sînt "proaste" pentru c-au fost făcute de… ingineri.

UNIUNEA JURIŞTILOR ● De ce nu merge reforma justiţiei
Multe dosare s-au întors de la instanţe la parchete, din pricina inflaţiei legislative. Tot din pricina legilor anapoda, sistemul judiciar se află la un pas de instabilitate financiară. Norica Nicolai dezvăluie că legile sînt "proaste" pentru c-au fost făcute de… ingineri.

Manifestările dedicate Zilei Justiţiei devin prilej de a spune public despre cele ce nu funcţionează bine în curtea instanţelor şi a parchetelor. Simpozionul "Sistemul Judiciar în perioada postaderare", organizat ieri de Uniunea Juriştilor din România, deschis de preşedintele Uniunii, dr Gavril Iosif Chiuzbaian, a relevat unele adevăruri dureroase pentru toţi cei care au crezut în reforma făcută "cu cap", "gîndită temeinic" pentru binele general.

PREŞEDINTELE COMISIEI JURIDICE A SENATULUI. Unul dintre invitaţii la simpozion, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Norica Nicolai, a declarat că legile din domeniul penal sînt "proaste" pentru că au fost elaborate cu superficialitate de oameni care nu au competenţă juridică. "Fac parte dintr-o comisie în care din 11 membri doar şase sînt jurişti, şi asta spune multe despre calitatea modului de legiferare. Nu poţi fi inginer şi să faci legi pe justiţie", a declarat Norica Nicolai. Or, slaba legiferare în domeniul penal se reflectă în calitatea actului de justiţie, din cauza căruia "tot avem de suferit", a spus Nicolai, subliniind că doreşte ca în viitoarea sesiune parlamentară, din toamnă, să se adopte un nou Cod civil şi de procedură penală care să corespundă noilor realităţi ale societăţii. "Am tot respectul pentru geniul lui Napoleon şi pentru marii noştri înaintaşi jurişti, dar acum viaţa şi realităţile sînt altele şi trebuie să le cuprindem în viitoarele legi."

PREŞEDINTELE CSM. Nici preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Lidia Bărbulescu, nu s-a ascuns după vorbe. Aceasta a identificat principalele probleme cu care se confruntă justiţia ca fiind neunificarea practicii judiciare, neexistenţa unui proiect complex de resurse umane şi neconsolidarea transparenţei actelor de justiţie. Perfect adevărat: avem sentinţe diferite pînă la extrem privind aceeaşi problemă de drept, migrează procurorii spre avocatură şi instanţe ori n-avem niciodată atîţia grefieri de cît ar fi nevoie, pentru că nu există un proiect complex de resurse umane. "Rezolvarea acestor probleme este dorită în primul rînd de magistraţi, pentru că suspiciunile care apar în pronunţarea anumitor soluţii derivă din acest fapt. Reforma sistemului judiciar va întări democraţia şi statul de drept şi va contribui la creşterea încrederii populaţiei în calitatea actului de justiţie", a declarat Lidia Bărbulescu.

"A dat-o în bară" secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Theodor Nicolescu. El s-a devoalat ca un înalt funcţionar pus să răspundă de treburi ale sistemului judiciar, dar care habar nu are cînd este de fapt Ziua Justiţiei. Nicolescu i-a felicitat pe magistraţi în mesajul său de salut şi a precizat total neinspirat că aceste urări vin "puţin tardiv, avînd în vedere că Ziua Justiţiei a avut deja loc". El a fost corectat pe loc de preşedintele UJR, Gavril Iosif Chiuzbaian, care l-a lămurit că Ziua Justiţiei este în prima duminică din luna iulie.