Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru doua treimi dintre francezi, tiganii sunt "un grup aparte", daca dam crezare unui sondaj al Comisiei nationale consultative pentru drepturile omului, scrie cotidianul francez Liberation. Jurnalistii au vrut sa descifreze ce inseamna "un grup aparte" si au demontat cateva clisee legate de tigani, printre care stilul de viata si faptul ca fura.
Cliseul 1: Sunt nomazi prin natura lor
"Nu exista romi sau tigani nomazi. Deloc", sustine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. "Exista o minoritate de grupuri care au o traditie de mobilitate sezoniera, pe distante mici si intotdeauna in functie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzica ... Dar imensa majoritate este sedentara", explica el.
"In anii '30, Uniunea Sovietica le-a interzis mestesugarilor romi si familiilor acestora sa calatoreasca prin tara pentru a-si cauta de munca. Autoritatile sovietice au recurs la denumirea de nomazi pentru a putea justifica represiunile la care era supusa aceasta categorie de romi. In anii '90, aceasta eticheta a fost retrasa in toata Europa centrala si de est", sustinea sociologul Nicolae Gheorghe intr-o revista publicata in 2010.
Cliseul 2: Invadeaza Europa
In Europa exista intre 10 si 12 milioane de romi, dintre care sase milioane in cadrul UE. Multi dintre ei sunt romani (intre 500.000 si 2,5 milioane) si bulgari (aproximativ 700.000).
In Franta, numarul romilor "imigranti" ar fi de 15.000, dintre care jumatate copii, potrivit mai multor estimari, din nou romani sau bulgari in marea lor majoritate. Asta in ciuda politicilor de expulzare. Asadar, ar putea fi vorba despre aceleasi grupuri care vin si pleaca prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu de un "rezervor inepuizabil", asa cum sustine Frontul National.
Cliseul 3: Traiesc in tabere
Modul lor de viata este rezultatul saraciei in care traiesc. "Multi romi traiesc in conditii mai mult decat normale, in apartamente, case dar acestia sunt invizibili pentru societate. Exista prin urmare un efect de lupa asupra altora, care sunt in tabere pentru ca nu au unde sa mearga in alta parte", subliniaza Malik Salemkour, vicepresedintele Ligii pentru drepturile omului si cofondatorul Romeurope.
"Romii au o cultura familiala puternica, dar nu mai puternica decat imigrantii chinezi sau africani, fara ca in cazul acestora din urma sa se vorbeasca despre clanuri", mai arata Salemkour.
Cliseul 4: Fura gaini
Ministerul francez de Interne a publicat, in iulie 2010, un raport ce arata o crestere impresionanta a numrarului de delincvente in randul romilor de origine romana.
Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinta a saraciei si stigmatizarii, sustin asociatiile. Romanii si bulgarii, cetateni europeni din 2007, fac obiectul, pana in decembrie 2013, al unor "masuri tranzitorii" care, de fapt, ii exclud de pe piata muncii. Familiile de romi nu sunt vazute bine de societate, drept urmare imigrantii se constituie in tabere si dezvolta o economie paralela in care coexista cersetoria, munca la negru dar si vanzarea de fier vechi sau furtul.
Cliseul 5: Nu vor sa vorbeasca limba franceza
De regula, tiganii emigranti cunosc doua limbi: limba romani si limba din tara de origine. Majoritatea copiilor, atunci cand sunt scolarizati asa cum prevede legea franceza pentru persoane cu varste sub 16 ani, invata destul de repede franceza. Lucrurile se complica odata cu expulzarile, care determina o intrerupere a scolarizarii. Aceeasi dificultate este intampinata si de parinti, care sunt in general ajutati sa invete franceza de asociatii.
Citește pe Antena3.ro
