Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Daca autoritatile nu intervin cat mai repede, peste 20 de ani vom mai avea doar o mica fasie de plaja. Neinceperea de urgenta a unor lucrari de stopare a eroziunii va face ca pana in 2016 statiunea Mamaia sa mai piarda cinci hectare de plaja, in 2023 sa ramana cu doar cinci hectare de plaja, iar in 2033, plaja sa dispara in totalitate, potrivit unui studiu realizat de o companie americana, la comanda Directiei Apelor Dobrogea Litoral. Compania americana a studiat efectele curentilor marini foarte puternici de pe coasta Marii Negre, precum si impactul lucrarilor hidrotehnice din anii ’70 asupra tarmului. “Practic, plaja nu dispare, insa se schimba pozitia ei in spatiu. Plaja se retrage spre uscat. Plaja este alcatuita din sedimente mobile, adica din nisip care migreaza. De exemplu, la o furtuna, in zonele unde curentii sunt mai puternici, nisipul este luat si dus mai spre nord sau mai spre sud. Asa apare eroziunea', ne-a explicat dr geolog Danut I. Diaconeasa, de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa' (INCDM) din Constanta. Din studiu rezulta ca situatia este critica si trebuie actionat imediat, cele mai afectate fiind statiunile Mamaia si Eforie Nord. Curentii marini “inghit' anual circa doi metri de plaja la Mamaia si circa un metru la Eforie. “Zonele fierbinti de pe litoralul romanesc, unde se inregistreaza un caz pregnant de eroziune, se gasesc la jumatatea distantei dintre Sulina si Sf. Gheorghe, unde plaja s-a retras aproape 1.000 de metri din 1962 pana azi, si in zona Zaton, unde au fost inregistrate retrageri de peste 300 de metri', ne-a explicat dr geolog Danut I. Diaconeasa.
Cauzele eroziunii
Valurile, curentii marini, reducerea stocurilor de moluste, defrisarea vegetatiei spontane, presiunea socio-economica, lucrarile realizate in anii ’70 la Portul Midia si barajul de la Sulina sunt principalele cauze ale eroziunii, potrivit specialistilor din cadrul INCDM.
La acestea se adauga indepartarea materialului de pe plaja in mod legal sau mai putin legal, utilizarea nisipului in constructii, folosirea materialului cochilifer de pe plaja la producerea industriala a hranei pentru animale etc.
Amenajarile hidrotehnice executate pe Dunare si pe afluentii sai au dus la diminuarea cu circa 50% a cantitatii de aluviuni transportate pe Dunare, cu consecinte negative asupra bilantului sedimentar al plajelor litorale. De asemenea, din cauza extinderii spre larg a digurilor de la gura de varsare a Bratului Sulina a fost deviat fluxul de aluviuni din Bratul Chilia si s-a indepartat punctul de debusare a aluviunilor in mare din dreptul Bratului Sulina. O alta cauza a disparitiei unor suprafete extinse de plaja o constituie lucrarile de extindere si modernizare a porturilor din zona Midia, Constanta si Mangalia, care au deviat spre larg traseele curentilor litorali care asigura alimentarea cu nisip a plajelor din sudul litoralului.
Mai mult, reducerea stocurilor de moluste marine cu circa 50% a dus la reducerea aportului de nisip biogen, iar tendinta de ridicare a nivelului marii in medie cu 1,5-2 mm/an are ca efect retragerea liniei tarmului.
Un alt motiv de ingrijorare este reprezentat de frecventa mare a perioadelor cu furtuni intense, care au ca efect inundarea plajei si modificarea liniei de atac a valurilor. In plus, exploatarile ilegale de nisip duc la diminuarea rezervei sedimentare si la distrugerea cadrului natural. Presiunea socio-economica prin amenajarea necorespunzatoare a plajelor si defrisarea vegetatiei spontane constituie una dintre cauzele ce duc la accelerarea eroziunii costiere, la poluarea, eutrofizarea, diminuarea biodiversitatii si degradarea cadrului natural.
Conform companiei americane, o solutie de succes in combaterea eroziunii costiere consta in suplimentarea cantitatii de nisip disponibila in curentul care asigura transportul de-a lungul coastei, si astfel sa fie asigurat materialul necesar depunerii si reabilitarii plajelor. Au fost identificate doua solutii antierozionale: transportul nisipului de la Sulina la Sfantu Gheorghe si renisiparea plajei de la Portita de la Periboina.
Stoparea eroziunii s-ar putea face cu bani europeni
Lucrarile de protectie si reabilitare a intregii zone costiere sunt estimate la 316 milioane de euro, potrivit unui studiu, finantat in intregime de Guvernul japonez prin JICA, realizat in perioada 2005-2007. Trebuie intervenit cu prioritate in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord. Lucrarile ce urmau a fi realizate constau in reabilitarea celor 1.500 de metri de diguri, aducerea a 3,2 milioane de metri cubi de nisip, realizarea a 6.700 de metri de jetele (dig de sectiune mica, construit la gura unui fluviu) si epiuri (dig de piatra sau nuiele), precum si realizarea unor recife artificiale (stanci).
Conform companiei americane, o solutie de succes in combaterea eroziunii costiere consta in suplimentarea cantitatii de nisip disponibila in curentul care asigura transportul de-a lungul coastei si astfel sa fie asigurat materialul necesar depunerii si reabilitarii plajelor. Prin Programul Operational Sectorial – POS Mediu, Romania poate accesa 136 de milioane de euro pentru “refacerea si protectia zonei costiere a Marii Negre'.
Citește pe Antena3.ro
