N-am convins!

CONCLUZII EUROPENE ● Raportul pentru justiţie, adoptat
Raportul Comisiei Europene pe tema situaţiei justiţiei în România a fost adoptat ieri la Bruxelles şi dat publicităţii. Mai avem probleme cu combaterea corupţiei la nivel înalt, a corupţiei locale, cu funcţionalitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, dar şi cu aspecte ce ţin de Consiliul Superior al Magistraturii.
• Raportul Comisiei Europene format pdf

CONCLUZII EUROPENE ● Raportul pentru justiţie, adoptat

• Raportul Comisiei Europene format pdf

Raportul Comisiei Europene pe tema situaţiei justiţiei în România a fost adoptat ieri la Bruxelles şi dat publicităţii. Mai avem probleme cu combaterea corupţiei la nivel înalt, a corupţiei locale, cu funcţionalitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, dar şi cu aspecte ce ţin de Consiliul Superior al Magistraturii.


În primul an în calitate de stat membru UE, România a continuat să facă eforturi în vederea remedierii deficienţelor care, altfel, ar împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, politicilor şi programelor europene. "Cu toate acestea, în domenii-cheie cum ar fi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare", se arată în raportul Comisiei Europene (CE) dat ieri publicităţii.


CONCLUZIILE. Există întârzieri în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar, înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi în elaborarea unei strategii globale şi punerea în aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel local. În special, România ar trebui să sporească eforturile de combatere a corupţiei la nivel înalt şi ar trebui să-şi întărească eforturile pentru a menţine stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului de luptă anticorupţie din România. Comisia recunoaşte eforturile importante realizate pentru elaborarea unui Plan de acţiune credibil, care descrie măsurile, termenele-limită şi instituţiile responsabile de îndeplinirea obiectivelor. Cu toate acestea, Planul de acţiune necesită mai multă consecvenţă pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate, se arată în concluziile Raportului intermediar al Comisiei Europene (CE) privind starea justiţiei din România.


Activitatea DNA din ultimele şase luni este văzută "cu plus" de CE, dar raportul menţionează că unele dintre cauzele care implică foşti miniştri sau actuali miniştri au fost restituite procurorilor de către instanţe, din cauza unor erori procedurale. "Până în octombrie 2007, DNA a solicitat aprobarea începerii urmăririi penale a opt foşti miniştri sau miniştri aflaţi în funcţie", adaugă documentul, menţionând că aprobarea a fost acordată de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie. "Decizia privind ridicarea imunităţii a fost luată după dezbateri juridice şi politice intense", observă comisia. "Nu este clar dacă motivaţia instanţelor (n.r. – de restituire) înseamnă că probele sunt inadmisibile, făcând necesare noi anchete sau înseamnă că procuratura poate rectifica situaţia, fără a fi necesară reînceperea procedurilor", conchide raportul CE.


RESURSA UMANÅ. Raportul subliniază că este aşteptată strategia de resurse umane judiciare pentru 2009, obervând că încă mai sunt neocupate 35 de posturi din schema Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca şi alte 572 de posturi în cadrul procuraturii. Recrutările în sistemul judiciar "au urmat o procedură ad-hoc, pe bază de interviuri şi de experienţă de muncă, fără a controla calificările sau pregătirea noului magistrat, menţionează CE.

 

Imdicaţii - Numirea şi revocarea procurorului general să rămână aşa!

Comisia analizează lipsurile planului de acţiune şi, culmea, printre propunerile privind menţinerea stabilităţii legislative, raportul recomandă ca statul român să menţină actuala formă de numire şi revocare din funcţie a procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT. Adică la propunerea ministrului de Justiţie.


LACUNELE PLANULUI DE ACţIUNE. Obiectivele prevăzute în Planul de acţiune sunt contrazise de unele iniţiative legislative şi politice lansate. În plus, Planul de acţiune omite chestiunea importantă a stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului de luptă anticorupţie. Planul omite de asemenea să indice când şi dacă vor fi elaborate strategii sectoriale în domeniul reformei justiţiei şi a combaterii corupţiei, care să le înlocuiască pe cele devenite caduce de curând. În ceea ce priveşte corupţia la nivel local, Planul de acţiune nu conţine suficiente detalii. El conţine, de asemenea, anumite măsuri şi indicatori de performanţă care nu par a fi suficient de adecvaţi pentru obţinerea rezultatului dorit. Acest lucru se referă în special la indicatori cum ar fi scurgerea de informaţii confidenţiale către presă. Un studiu privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie poate reprezenta doar un prim pas în rezolvarea problemei posibilei clemenţe în judecarea proceselor de corupţie la nivel înalt, menţionată de Comisie în raportul MCV din 27 iunie 2007. Planul de acţiune ar trebui să fie actualizat continuu, iar îndeplinirea indicatorilor ar trebui monitorizată riguros de către un puternic mecanism de coordonare central operaţional.


CODURILE. Raportul subliniază îngrijorarea şI pentru modificările la Codul de procedură penală şi Codul penal, respinse de la promulgare de şeful statului, dacă acestea vor deveni lege, referitoare la scurtarea timpului de anchetă la 6 luni şi "autorizarea percheziţionării, interceptării sau înregistrării comunicaţiilor doar cu informarea prealabilă a suspectului, iar frauda inferioară pragului de nouă milioane de euro ar fi considerată infracţiune minoră, cu o sancţiune maximă de 5 ani de închisoare". Comisia consideră că acestea "ar afecta substanţial negativ eficienţa anchetelor penale în România în general", precum şi anchetele comune cu alte state membre UE, lupta împotriva terorismului şi urmărirea în justiţie a criminalităţii transfrontaliere.


CONFLICT DE INTERESE. Comisia recomandă întărirea capacităţii CSM de a-şi îndeplini principalele atribuţii, "precum şi responsabilizarea acestuia, în special abordarea potenţialelor conflicte de interese şi a comportamentelor contrare eticii ale unor membri ai Consiliului". Raportul menţionează şi recomandarea de recrutare a inspectorilor judiciari în cadrul CSM "în conformitate cu noile criterii obiective adoptate şi cu asigurarea reprezentativităţii regionale". De precizat, că ultimul concurs pentru ocuparea a opt posturi vacante de inspectori judiciari s-a soldat doar cu ocuparea a trei posturi, în condiţiile în care au fost 12 candidaţi.


REORGANIZAREA MP. Este recomandată şi elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de reorganizare a Ministerului Public (MP) care să remedieze deficienţele manageriale şi problemele de resurse umane existente. Aceasta este o "restanţă" încă de pe vremea când la justiţie ministru era Monica Macovei, deoarece o reorganizare a MP nu poate avea loc până când nu de adoptă noile modificări la Codul de procedură penală şi Codul penal, impuse de ritmul reformei. Şi asta pentru că aceste schimbări legislative ar putea aduce o reaşezare a competenţelor parchetelor, fapt de care trebuie să se ţină seama la reorganizarea acestora.


ANI. "Cadrul legislativ privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a fost aprobat în mai 2007. Cu toate acestea, ANI nu este încă operaţională. Doar vicepreşedintele a fost ales. Au fost demarate activităţi pregătitoare, selecţia personalului, procedurile de achiziţii publice pentru infrastructură, alocarea de resurse financiare pentru sediu, buget şi definirea organigramei", se arată în Raportul CE.


CORUPŢIA LOCALÅ. La Obiectivul de referinţă nr. 4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală, raportul CE reţine că "au fost demarate, cu oarecare întârzieri, lucrările pregătitoare privind o strategie naţională anticorupţie, axată pe sectoarele vulnerabile şi pe administraţia publică locală. Adoptarea de către guvern este planificată pentru luna martie 2008". Se reţine, de asemenea, o întârziere "considerabilă" cu care în luna noiembrie ministrul de interne, Cristian David, a semnat un nou protocol cu ONG-urile privind Centrul Naţional de Integritate, în implementarea proiectului. "Linia verde anticorupţie, prevăzută iniţial a fi o linie gratuită pentru combaterea corupţiei, a fost extinsă pentru a include întrebările generale ale cetăţenilor în legătură cu activitatea Ministerului de Interne", însă raportul menţionează că nu s-a putut stabili în ce măsură aceste modificări vor permite în continuare un parteneriat cu societatea civilă şi vor continua să ofere un serviciu de urmărire a sesizărilor legate de acte de corupţie.


FONDURI DE SPRIJIN. Raportul CE pe tema justiţiei menţionează că fondurile europene acordate sub formă de sprijin au avut impact asupra progreselor României şi arată că, în timp ce ANI a beneficiat de susţinere redusă, DNA, ca beneficiară, şi-a dezvoltat capacitatea de anchetare.

Sprijinul substanţial pus la dispoziţia României în domeniul justiţiei şi afacerilor interne provine atât de la programe UE (cum ar fi PHARE şi Facilitatea de tranziţie), precum şi de la state membre. Proiectele puse în aplicare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne acoperă o gamă largă de obiective, precizează raportul, potrivit căruia "o analiză atentă a proiectelor puse în aplicare începând din 2004 arată că anumite domenii, cum ar fi reforma sistemului judiciar, au primit sprijin substanţial şi ar putea să se apropie de nivelul de saturaţie din acest punct de vedere".


Raportul CE menţionează de asemenea că au fost puse la dispoziţie fonduri substanţiale pentru consolidarea capacităţii în domeniul luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi a celei la nivel local, însă, în pofida acestui fapt, "unele sectoare vulnerabile, cum ar fi cel al învăţământului, nu au primit încă sprijin pentru combaterea corupţiei".


CE notează că "sprijinul acordat a avut un impact asupra progreselor României", precizând că "reforma justiţiei s-a bucurat de un sprijin internaţional susţinut", fiind un domeniu în care s-au realizat "progrese relativ constante". Raportul Comisiei mai arată că "asistenţa viitoare ar trebui axată pe sprijinirea Agenţiei Naţionale de Integritate şi pe lupta împotriva corupţiei". De asemenea, "sprijinul ar trebui să continue sub forma schimbului de bune practici, a pregătirii profesionale şi a acordării de burse". "Proiectele de dimensiuni mai mari în domeniul corupţiei la nivel local ar trebui completate de proiecte flexibile, bine orientate, pe termen mediu şi lung, care urmăresc aspecte bine ţintite sau se axează pe sectoarele şi domeniile cele mai vulnerabile", precizează Comisia, care încurajează România să utilizeze pe deplin bugetul de sprijin acordat de UE. Comisia recomandă de asemenea statelor membre "să ia în considerare acordarea unui sprijin practic şi direct României, sub forma schimbului de bune-practici, oferirea de locuri de practică profesională, de burse, realizarea de parteneriate instituţionale cu departamente cheie cum ar fi Agenţia Naţională de Integritate sau Direcţia Naţională Anticorupţie".

Şi Bulgaria a primit notă proastă

Nici Bulgaria nu a reuşit să convingă Comisia Europeană că face suficiente eforturi pentru a lupta împotriva corupţiei din administraţia locală şi a criminalităţii organizate, precum şi de a implementa o serie de reforme în justiţie, reforme promise de Sofia înaintea aderării la UE. La un an de la aderarea la blocul european, Bulgaria, ca şi România, nu a reuşit să obţină calificative bune la capitolul justiţie. În raportul interimar dat publicităţii ieri, CE denunţă lipsa rezultatelor împotriva corupţiei şi a criminalităţii din Bulgaria şi critică în termeni duri "lipsa rezultatelor convingătoare" înregistrate la sud de Dunăre. Cele două ţări sunt atent monitorizate în mai multe domenii – judiciar, gestionarea fondurilor europene şi securitatea alimentară. Bulgaria face separat obiectul unui proces de monitorizare în domeniul securităţii aeriene. Şi Bulgaria, ca şi România, riscă să i se activeze clauzele de salvagardare. Până în prezent însă, CE nu a considerat necesară activarea acestora, dar a subliniat că posibilitatea ridicării lor există, în perspectiva rapoartelor complete care vor fi date publicităţii în iulie.

Reacţie CSM

CSM apreciază Raportul intermediar al CE "ca obiectiv, în ansamblul său", nuanţările pe aspecte referitoare la aplicarea unei politici de recrutare a magistraţilor demonstrând "respectarea de către CSM a dispoziţiilor legale, dar şi menţinerea unui nivel de exigenţă faţă de pregătirea profesională a candidaţilor viitori magistraţi". "Preocuparea Consiliului privind recrutarea viitorilor magistraţi s-a concretizat şi în propunerea legislativă formulată de CSM anterior adoptării OUG 100/2007, iniţiată de ex-ministrul Tudor Chiuariu. Însă propunerea nu a fost valorificată de Ministerul Justiţiei", ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Consiliului, Cecilia Morariu. CSM speră să obţină modificarea legislativă necesară rezolvării crizei de personal din justiţie (intrarea în Parchete direct de pe băncile Facultăţii de Drept, prin INM, pe bază de concurs, fără condiţia obligatorie a vechimii minime de cinci ani, în cadrul proiectului de Lege pentru aprobarea OUG 100/2007, aflat în prezent la Senat. Raportul va fi discutat joi în plenul CSM.

 

 

Kovesi: Raportul CE remarcă punctele nevralgice

“Remarc faptul că raportul semnalează o parte din punctele nevralgice pe care le considerăm şi noi ca atare în sistemul juridic din România şi aş puncta câteva. Un număr foarte mare de posturi vacante în Ministerul Public. Am spus, de când am preluat mandatul, că aceasta este principala problemă a Ministerului Public”, a reacţionat ieri procurorul general al Parchetului Instanţei Supreme, Laura Codruţa Kovesi, referindu-se la cele 572 de posturi de procurori rămase neocupate. 

 

LIPSA PROCURORILOR GENEREAZĂ GREŞELI. În opinia oficialului, lipsa acestor procurori duce la întârzierea unor cauze şi la posibila apariţie a unor greşeli, în condiţiile în care există procurori care soluţionează şi 1.500 de dosare. Conform actualelor state de funcţii şi personal, 570 de posturi sunt vacante, a spus Kovesi subliniind că acest număr nu reflectă nici pe departe necesarul pentru activitatea optimă a sistemului. “Sper ca în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să găsim criteriile pentru a stabili numărul optim de dosare încât justiţiabilii să nu fie nevoiţi să aştepte doi ani pentru a primi o soluţie de la Parchet”, a afirmat Codruţa Kovesi.

Despre lipsa unor criterii riguroase de intrare şi promovare în magistratură menţionată în raport, Kovesi spune că a cerut deja CSM să iniţieze dezbateri profesionale care să evite interpretarea diferită a legii şi să genereze creşterea calităţii activităţii procurorilor în faţa instanţelor de judecată. “Constat cu satisfacţie faptul că raportul surprinde un aspect important al unui act de urmărire penală de calitate, respectiv stabilitatea instituţională şi legislativă. Poate cel mai elocvent exemplu este Ordonanţa privind organizarea şi funcţionarea DIICOT (n.r. ­ OUG 60, care modifică legea privind Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, act normativ care s-a blocat neputându-se face angajări la această structură de Parchet). Nu suntem împotriva modificărilor legislative care să corespundă unor realităţi europene, dar pentru ca ele să răspundă efectiv nevoii de combatere a corupţiei sau crimei organizate, e nevoie de suportul tehnic al celor care folosesc zi de zi aceste instrumente şi care au fost apreciaţi în mod constant de parteneri europeni”, a subliniat Kovesi. “Din punctul meu de vedere, mecanismul legislativ este cel care până la urmă determină o adaptare greoaie a sistemului”, a mai precizat Kovesi arătând că legea nu permite procurorului general să dispună acele măsuri pentru a configura structuri flexibile faţă de fenomenul infracţional.