NEVOIA DE BANI - Se strânge laţul la gâtul Americii

Laţul începe să se strângă în jurul SUA. După euforia alegerii lui Obama, îngrijorările au ajuns din nou în mediul economic.

American Express a primit aprobarea Fed de a deveni bancă pentru a putea accesa fonduri din Planul de salvare de 700 miliarde de dolari, specialiştii avertizează că General Motors ar putea să nu mai valoreze nimic la anul, în vreme ce Circuit City, un lanţ de retail a dat faliment, iar alte companii anunţă concedieri peste concedieri. Nu în ultimul rând, naţionalizatele AIG şi Fannie Mae au postat pierderi record pe trimestrul al treilea, analiştii temându-se că banii promişi nu le vor fi de ajuns.

Federal Reserve a dat permisiunea American Express pentru a deveni un holding bancar, deschizându-i gigantului cardurilor de credit uşa către depozite de bani şi acces permanent la finanţare, transmite AP. American Express este a treia companie, după băncile de investiţii Goldman Sachs şi Morgan Stanley, care devine bancă, măsură ce a fost refuzată în vară pentru Lehman Brothers. Fed a motivat propria decizie prin "condiţii de urgenţă", iar măsura a venit la 6 zile după ce American Express a depus cererea. Dacă în cazul băncilor de investiţii, problemele au apărut o dată cu pariurile proaste făcute pe piaţa imobiliară şi s-au extins la obligaţiunile garantate ipotecar, în cazul AmEx problema o constituie abilitatea clienţilor lor de a plăti banii împrumutaţi cu cardurile de credit. Cum acest lucru s-a reflectat nefavorabil în activele companiei, aceasta a avut de întâmpinat probleme în a obţine împrumuturi, sau de a obţine finanţare prin emiterea de obligaţiuni garantate cu plăţile clienţilor. Problemele grave ale gigantului cardurilor au dus la concedierea a 7.000 de oameni, adică 10% din angajaţii săi. Compania new-yorkeză a raportat declinul profitului timp de 4 trimestre consecutive. "Plătitorii de taxe ţin firmele zombie în viaţă", a spus Robert Eisenbeis, economist-şef pe probleme monetare la fondul de hedging Cumberland Advisors şi fost director de cercetare la Banca Centrală din Atlanta. Îngrijorările sale vin după ce AIG a anunţat pierderi imense, de 24,5 miliarde de dolari pe trimestrul al treilea, iar Fed a anunţat mărirea pachetului de salvare, de la cele 85 de miliarde date în ziua falimentului, la 153 miliarde de dolari. Fed finanţează 52,5 miliarde de dolari din obligaţiunile AIG, îi va împrumuta 60 de miliarde de dolari pe 5 ani iar de 40 de miliarde de dolari va cumpăra acţiuni preferenţiale la asigurator. De notat că AIG este singura companie care nu este bancă şi care va beneficia de bani din Planul de 700 de miliarde de dolari. Şi asta pentru că gigantul este inima Americii, de ea fiind legate ombilical bănci, bănci de investiţii, alţi asiguratori, fonduri mutuale sau fondurile de pensii ale americanilor. De altfel analiştii spun că 153 de miliarde de dolari ar fi prea puţin, având în vedere că AIG a garantat instrumente cu venit fix de 372 miliarde de dolari. De asemenea, Fannie Mae, banca ipotecară naţionalizată o dată cu Freddie Mac, a postat pierderi de 29 de miliarde de dolari pe trimestrul al treilea şi a avertizat că cele 100 de miliarde date de guvern ar putea să nu fie suficiente. Împreună, Fannie şi Freddie deţin sau garantează jumătate din împrumuturile pentru locuinţe din SUA.

SPECULATORI PE ORICE
Bancherii de pe Wall Street au dus specula mai departe de orice limită posibilă. Goldman Sachs, care a fost intermediar în vânzarea de obligaţiuni a statului California, a dat unor mari clienţi de-ai săi "sfaturi" să parieze împotriva obligaţiunilor respective, potrivit Los Angeles

TIMES. Publicaţia a precizat că Goldman nu l-a informat pe Bill Lockyer, Trezorierul Californiei, că a propus altor investitori un mod în care să profite financiar de situaţia economică grea cu care se confruntă California. Totuşi acţiunile băncii nu sunt ilegale. Faptul că primele 9 bănci americane au primit 125 de miliarde de dolari nu i-a împiedicat pe executivii acestora să vrea să îşi dea bonusuri de miliarde. Numai banii puşi de o parte de Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Merrill Lynch totalizează pentru acest an 20 de miliarde de dolari. Bonusurile pe care cele trei, plus Citigroup, JPMorgan, Wells Fargo, Bank of America, Bank of New York Mellon şi State Street Corp, sunt sub ancheta Parlamentului american. Asta în condiţiile în care în întreaga lume sectorul financiar a avut pierderi şi scăderea activelor contabile de 690 de miliarde de dolari şi 150.000 de concedieri, potrivit Bloomberg. În loc să folosească cele 25 de miliarde de dolari primite pentru credite, Citigroup a anunţat că este în tratative pentru a cumpăra o bancă. Cum a pierdut Wachovia în dauna Wells Fargo, analiştii consideră că Citi caută o bancă destul de mare şi cu depozite. Revista americană a identificat-o ca fiind SunTrust, bancă ce are 100 de miliarde de dolari în depozite şi 1.692 de sucursale.

În urma pompării de bani în sectorul bancar, Fannie Mae şi Freddie Mac au anunţat modificarea programului de plăţi pentru sute de mii de americani care stau cu sabia lui Damocles deasupra capului pentru a le fi executată ipoteca. Plăţile lunare s-ar reduce la 38% din venitul acestora, combinând reduceri de dobânzi, extensii în timp ale creditelor şi reducerea principalului. Citigroup a anunţat şi ea un plan de a reduce executările silite pentru împrumuturi totalizând 20 de miliarde de dolari şi 500.000 de americani. Măsurile vin după ce JP Morgan&Chase a anunţat că va face ratele mai uşoare pentru ipoteci în valoare de 110 miliarde de dolari, adică 650.000 de familii, iar Bank of America a modificat 226.000 de împrumuturi în acest an.

VIN SCADENŢELE LA ÎMPRUMUTURI
Nici Europa nu se simte mai bine. Potrivit Standard&Poor’s, în următorii trei ani vor veni scadenţele pentru 2.100 de miliarde de dolari împrumutate de băncile şi companiile europene, sume care ridică "un risc substanţial de refinanţare". O dată cu falimentul Lehman, investitorii sunt reticenţi în a mai cumpăra obligaţiuni corporative, ceea ce încolţeşte companiile ale căror bonduri ajung la maturitate în următoarea perioadă. Numai în lunile rămase din 2008, circa 206 miliarde de dolari în obligaţiuni ale companiilor europene vor ajunge la maturitate, din care 181 miliarde în sectorul financiar. Sectorul telecomunicaţiilor şi cel al utilităţilor au şi ele o povară de 113 miliarde de dolari, respectiv 79 miliarde de dolari, care vor ajunge la plată în 2009.

2.100 miliarde de dolari
Suma pe care băncile şi companiile europene trebuie să o plătească în viitorii 3 ani, o dată cu scadenţa obligaţiunilor corporative.

206 miliarde de dolari
Obligaţiunile corporative europene care vor ajunge la maturitate în lunile noiembrie şi decembrie 2008.

150 de mii de angajaţi din sistemul financiar concediaţi la nivel mondial.