Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, investește toți banii din Programul Transport 2021-2027, din fonduri europene, la care se adaugă o cofinanțare imensă din bugetul statului, aproape egală cu cea europeană, în „modernizarea” Drumurilor Naționale.
Problema pe care o ridică, însă, experții în construcții de drumuri și poduri – eliminați de MT și de CNAIR din comisiile de specialitate – este că Drumurile Naționale reprezintă un concept nociv al epocii Ceaușescu, fiind trasate prin mijlocul localităților, iar ceea ce ar fi trebuit să facă acum statul român era crearea unor alternative care să ocolească satele și orașele traversate de DN-uri, nicidecum să lățească partea carosabilă și trotuarele astfel încât să exproprieze mii de oameni și să le pună viața în pericol prin creșterea regimului de viteză în localități. Ca să le facă, CNAIR a folosit proiectele din anii '70, fără măcar să facă niște studii de prefezabilitate.
Programul Transport 2021-2027 are un buget de 9.626.236.536 de euro, din care contribuția UE este 4.650.515.326 euro și contribuție națională e 4.975.721.210 euro, până în anul 2027, ca să bifeze cât mai multe realizări, CNAIR a depus proiecte care fac praf zeci de localități, cu scopul declarat de „modernizare” a Drumurilor Europene. Doar că această modernizare nu trebuia să se facă prin mii de exproprieri și lățirea actualelor drumuri care traversează localitățile, ci prin drumuri ocolitoare sau Expres care să protejeze zonele locuite – așa cum este cazul DN 71 Târgoviște-Sinaia, în cazul căruia am făcut o anchetă amănunțită.
Până la Guvernul Cioloș, în 2016, la Ministerul Transporturilor a existat o echipă de experți care lucra pentru CNADNR și pentru a-l ajuta inclusiv pe ministru în luarea deciziilor pe teme de infrastructură rutieră. Experții au fost eliminați, iar tot ceea ce s-a făcut după plecarea lor nu are la bază expertize corecte.
Cele mai grave situații din actualul plan de investiții sunt legate de Drumurile Naționale (DN-uri) care au fost trasate din start astfel încât să străbată localitățile, ceea ce pune în dificultate inclusiv Poliția Rutieră, deoarece regimul de viteză trebuie să fie păstrat în limitele prevăzute de Codul Rutier, deși drumul, mai ales după ce este „modernizat”, încurajează șoferii să apese pedala de accelerație, cu riscul de a produce un număr din ce în ce mai mare de accidente rutiere.
Nicolae Boțu, profesor universitar la Facultatea de Construcții de la Iași, unul dintre experții din vechea echipă a Ministerului Transporturilor și a CNADNR, explică de ce lucrările de „modernizare” care lărgesc acum DN-rile nu sunt nicidecum de „utilitate publică”, ci sunt soluții foarte nocive din toate punctele de vedere, dar nu mai este nimeni în acel minister care să dorească să afle părerea unor experți.
Este nevoie de drumuri ocolitoare
„Planul din anii ’70 de Drumuri Naționale corespundea unei viziuni a statului totalmente diferite de cea din zilele noastre. În loc de a «moderniza» aceste Drumuri Naționale, trebuia să se facă drumuri ocolitoare. Este imposibil să intervii și să mărești lățimea drumului luând din suprafețele private ale locuitorilor. De aceea se fac drumurile ocolitoare, adică „centurile”. Nici regimul de viteză nu poate crește, nu se poate merge cu viteză mai mare prin aceste localități, chiar dacă drumul devine mai lat, deci nu se înțelege care e utilitatea publică. Ei aveau obligația ca acolo unde să nu se poată lărgi partea carosabilă, chiar cu o singură casă afectată, e nevoie de ocolirea localităților prin centuri sau prin alte Drumuri Expres. În niciun caz nu trebuie să se treacă prin sate, afectând mii de oameni”, a explicat expertul Nicolae Boțu, pentru Jurnalul.
Citește pe Antena3.ro
Acesta spune că nici nu s-ar putea face lucrările prevăzute în multe dintre proiectele deja începute, dar exproprierile se fac înainte de expertizele tehnice, ceea ce este aberant, din punct de vedere al logicii construcțiilor de drumuri. Iar fără studii de fezabilitate, se poate ajunge la alunecări de teren.
„Oricând este posibil să se ajungă la o nenorocire, dacă nu se ține cont de problemele tehnice. Oriunde, dacă se intervine cu săpături, umpluturi, ramblee, reglee, e posibil să se declanșeze alunecări de teren. Se puteau lua banii europeni pentru a se face drumuri ocolitoare. Nu s-a făcut niciodată în România așa ceva. Niciodată nu s-a lărgit un drum sau trotuarul, luând suprafețe din casele oamenilor. Toate calculele se fac în baza unor studii de prefezabilitate care trebuie să facă o analiză a situației reale. Se face ridicare topo și studiu geotehnic, cele două documente fiind elemente de bază în studiul de fezabilitate, înainte de exproprieri. Dacă au schimbat legea, pentru a face exproprierile înainte de studiile de fezabilitate, e un abuz fără precedent”, mai explică expertul.
S-a ajuns la această situație fără precedent după ce experții au fost eliminați din instituții. „Nu mai există nimeni, niciun expert adevărat în Ministerul transporturilor și CNAIR sau chiar la Direcțiile Județene. Noi dacă am fi acolo, le-am încurca planurile. La Iași, la Direcția Regională, i-am întrebat de ce nu au specialiști și mi-au spus că nu au voie și nu au nici nevoie. La CNAIR, cât a lipsit directoarea Mariana Ioniță, pentru că a avut piciorul în ghips, directorul general adjunct a dat afară toți specialiștii de la Proiectare, pentru că au eliminat niște proiecte care erau greșite, dar dorite la nivel politic. Toți specialiștii dați afară din companie lucrează acum pentru Umbrărescu și are cea mai bună echipă de specialiști din țară”, spune Nicolae Boțu.
Proiectanții au avut acces la planurile lui Ceaușescu
Despre proiectele care au măsurători și documentații greșite, expertul spune, după ce le-a analizat, că sunt vechile planuri anterioare anului 1990, luate din arhivele Ministerului Transporturilor, ceea ce creează un pericol enorm pentru toată țara, nefiind de actualitate măsurătorile de atunci. Întrebarea care se pune este de unde au avut aceste proiecte ale lui Ceaușescu firmele care au câștigat licitațiile cu CNAIR și cum de au putut folosi inclusiv documentația din anii '70-'80, cu planurile cadastrale care astăzi nu mai sunt de actualitate și proprietari anteriori anului 1990, așa cum am descoperit în cercetarea privind „modernizarea” DN 71, Târgoviște-Sinaia, câștigată de o asociere de firme din Turcia – singura participantă la licitație și care nu ar fi trebuit să aibă acces la planurile din arhivele statului român.
De exemplu, pe un teren din Dealu Mare, în județul Dâmbovița, o proprietară care acum are 62 de ani și a moștenit o livadă împreună cu fratele ei, apare în proiectul de „modernizare” DN 71 cu numele anterior căsătoriei și ca unic proprietar, pe o suprafață de 4.000 mp de „fâneață” din care i s-ar expropria 2.500 mp, pentru a se amenaja o parcare. De fapt, „fâneața” e livadă de pruni pentru care proprietarii au documente de la APIA, iar suprafața e de 2.700 mp, nu de 4.000, iar parcarea nu se poate face, pentru că acolo e un deal cu pruni, fortificat la bază, ca să nu se producă alunecări de teren. Planul de „modernizare” arată ca și cum acolo ar fi o suprafață plană care se poate amenaja ca parcare.
Într-o situație similară este vecina femeii, aceasta având pe terenul cu livadă un zid de protecție care fortifică baza dealului, dar cei care au desenat proiectul de „modernizare” nici nu au observat că acolo nu este o suprafață plană sau că vor produce probleme extrem de grave. Chiar dacă se va constata ulterior că situația din teren și din documentele cadastrale reale este alta decât cea din proiect, femeia va rămâne cu proprietatea naționalizată forțat, în anul 2025, pentru că peste câteva zile devine executorie Hotărârea de Guvern nr 1588 din 12 decembrie 2024 pentru exproprierea a 1849 de case și terenuri pe traseul DN 71, între Aninoasa și Sinaia. În aceeași situație sunt aproape toate proprietățile de pe lista exproprierilor și la fel s-a procedat în toate proiectele de „modernizare” a DN-urilor din țară, pe repede-înainte și fără expertize.
„Bineînțeles că se vede că au fost folosite planurile anterioare anului 1990, ca să nu mai plătească studiile, dar atunci erau cu totul alte normative și valori care nu mai sunt valabile astăzi”, explică expertul Nicolae Boțu. Consecințele se vor vedea după ce va fi prea târziu, iar pe lângă expropriații lăsați fără case și terenuri, principalul prejudiciu îl va suferi, de fapt, statul român, care va trebui să plătească toate daunele, dar va rămâne și cu localitățile făcute praf de actualele lucrări de infrastructură rutieră copiate din perioada lui Ceaușescu
Proiectul greșit, „corectat” de președintele CJ
În cazul proiectului de „modernizare” a DN 71, licitația a fost câștigată de asocierea de firme din Turcia Esta Insaat Sanayi Lojistik Ve Dis Ticaret Anonim Sirketi – Gun Al Madencilik Insaat Nakliye Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, inclusiv pentru proiectare. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a trimis pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, pe 24 decembrie 2024, să „rezolve” problemele de proiectare care stau la baza exproprierilor aberante din HG 1588/2024, ceea ce arată că și ministrul, și președintele CJ au înțeles că proiectul e greșit.
După o întâlnire cu primarii și un secretar de stat din MT, trimis de urgență pe teren, în ajun de Crăciun, Corneliu Ștefan a scris pe contul lui de Facebook că va rezolva situația. Întâlnirea cu primarii a avut loc la Primăria Pietroșița și au participat Corneliu Ștefan, președintele CJ Dâmbovița, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Săvoiu, Ion Pavel, primarul comunei Buciumeni, Laurențiu Moraru, primarul comunei Moroeni, și Ion Dicu, primarul comunei Pietroșița. Doar că ei nu au cum să rescrie proiectul, nefiind specialiști.
Mai mult, președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, ne-a asigurat că nici Direcția de Cultură a CJ Dâmbovița, nici Ministerul Culturii nu vor aviza intervențiile în zonele istorice, iar lucrările de demolare sau de construcție nu vor fi începute. Întrebarea e de ce nu s-a anulat HG de expropriere, dacă se știe că nu vor fi date autorizațiile și nu se vor face lucrările.
Chiar dacă se știu aceste lucruri, statul nu dă înapoi. Suma alocată executării proiectului este de 1,158 miliarde lei fără TVA, cu finanțare prin Programul Transport 2021-2027, în care sunt incluse despăgubiri de circa 1% din valorile reale. Statul român va avea de suportat multe alte cheltuieli și proiectul se va bloca în instanță, dar exproprierile se vor face, după 15 ianuarie, dacă nu se anulează HG 1588.
DN-urile au fost create pentru Doctrina militară a anilor ’70
Drumurile care trec prin inima localităților și lipsa centurilor ocolitoare ar avea o explicație în zona militară și în Doctrina de acum 50 de ani. Tocmai de aceea ar fi trebuit construite centuri ocolitoare, în loc să se continue programele lui Ceaușescu.
Alexandru Vîlvoi, președintele Asociației România Fără Gropi, a declarat, pentru Jurnalul, că planul lui Ceaușescu de a trece cu DN-urile prin mijlocul localităților are la bază o strategie militară din anii '70, dar care nu trebuia să fie continuată în 2025. „Proiectele de sistematizare, cu Drumuri Naționale prin mijlocul localităților, au fost gândite în scopul apărării naționale, în ideea că oamenii ar fi făcut un soi de lupte de gherilă în localități, în caz de invazie inamică. Asta a fost logica pentru toate Drumurile Naționale din perioada anilor '70-'80. Așa se explică de ce nu avem centuri ocolitoare în jurul localităților străbătute de DN-uri. Toate localitățile au fost gândite pe post de redute, de aceea DN-urile trec prin ele și nu le ocolesc. Populația ar fi fost folosită ca forță de reacție, conform vechii Doctrine naționale care nu mai este de actualitate. Adică toată lumea trebuia să apere țara, ceea ce ar duce la exterminare”, a explicat Alexandru Vîlvoi care și-a făcut documentarea pentru activitățile pe care le are în cadrul asociației, dar are și masterat în Apărare și Securitate Națională.
