Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Apariţia noilor buletine biometrice se lasă aşteptată. Deşi noile documente de identitate ar fi trebuit iniţial puse în circulaţie din aprilie 2014, iată că, momentan, este gata doar platforma-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a cărţii electronice de identitate. Oficialii de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei (DEPABD) susţin că nu se cunoaşte deocamdată data exactă de emitere a noilor cărţi de identitate. Oricum, noul document de identitate nu va fi impus. “Cine nu doreşte carte de identitate electronică poate opta pentru una normală, care va fi asemănătoare cu cea electronică, singura diferenţă fiind aceea că nu va conţine cipul şi amprentele deţinătorului”, au explicat sursele citate. Implementarea noilor buletine se va face în mod treptat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate. Oficialii DEBABD susţin că implementarea noile buletine biometrice va fi de bun augur pentru a împiedica folosirea unor documente de identitate contrafăcute, dar şi pentru a preveni şi stopa furtul de identitate.
Imprimeria Naţională, responsabilă cu biometricele
“De realizarea noilor buletine biometrice se va ocupa Imprimeria Naţională, lucru stabilit prin Lege. În ceea ce priveşte costul unui astfel de buletin, deocamdată, noi nu am fost informaţi. Tot Imprimeria, se va ocupa, conform caietului de sarcini de costurile implicate”, au precizat pentru Jurnalul Naţional oficiali din cadrul DEPABD. În 2010, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) publica anunţul de intenţie pentru contractul cu o valoare de 32 de milioane de euro privind “producerea şi personalizarea cărţii electronice de identitate”. “Se urmăreşte achiziţionarea unor linii de producţie şi personalizarea cărţii electronice de identitate pentru cetăţenii români”, se preciza atunci în anunţul postat în sistemul electronic de achiziţii publice. Valoarea estimată a contractului privind schimbarea cărţilor de identitate: între 30 şi 32 de milioane de euro, fără TVA.
Românii pot alege
De la data punerii în circulaţie a noilor acte de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea unei cărţi de identitate sau a unei cărţi electronice de identitate, în una dintre variantele prevăzute, respectiv carte electronică de identitate cu sau fără imaginea impresiunilor papilare. Cartea de identitate şi cartea electronică de identitate se eliberează cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani şI cu valabilitate de 1 an, după împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia cărţii electronice de identitate pe care se regăsesc şi imaginile impresiunilor papilare, care se eliberează cu termen de valabilitate de 5 ani. “Diferenţa între cele două tipuri de acte de identitate constă în aceea că, în cartea electronică de identitate se înscriu, în plus, date în format electronic, şi va avea şi un cip cu certificate digitale şi date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială, dar şi imaginile impresiunilor papilare a două degete”, au precizat specialişti de la Biroul de Evidenţă al MAI. Aşadar, cartea de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, înscrise în mediu de stocare, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. La rândul său, cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, date aferente cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
Carte de identitate tip smart card
Atât cartea de identitate, cât şi cartea electronică de identitate vor avea dimensiunile de 85,6 x54,0 mm (format ID-1 – adică aproximativ cât un permis de conducere), informaţiile fiind tipărite atât pe faţă, cât şi pe verso. Pentru comparaţie, cărţile de identitate care sunt eliberate în prezent sunt format ID-2 (105 x 74 mm.) şi informaţiile sunt tipărite numai pe faţa documentului. “Cartea de identitate normală va conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnologie laser, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. Printre acestea se vor număra numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, semnătura olografă, fotografia titularului, C.N.P., adresa de domiciliu”, susţin specialiştii de la Interne. În schimb, cartea electronică de identitate va fi de tip smart card.
Ce va conţine cartea electronică de identitate
Cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, date aferente cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. În format electronic se înscriu: datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului; prenumele părinţilor titularului; certificate şi certificate calificate; date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete; datele aferente cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Totodată, “imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărţii electronice de identitate sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres al părinţilor sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal.” . Cetăţenii pot opta pentru eliberarea unei cărţi de identitate, a unei cărţi electronice de identitate fără impresiuni papilare sau pentru o carte electronică de identitate cu impresiuni papilare.”Avantajul buletinului biometric este că permite autentificarea titularului în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi asigură suportul tehnic necesar pentru utilizarea semnăturii electronice”, au explicat specialiştii.
Scurtă istorie a actelor de identitate
Din anul 1949, cînd s-a înfiinţat Evidenţa Populaţiei în România, actele de identitate care li se eliberau cetăţenilor români au fost tipărite în format unic pentru toată ţara şi s-au numit buletine de identitate. Acestea cuprindeau mai puţine date despre titular decât cele anterioare, în ele se aplica fotografia titularului, iar termen de valabilitate era de 10 ani. În timp, buletinul de identitate a suferit unele modificări de conţinut în sensul că, din anul 1980 în acesta puteau fi înscrise două termene de valabilitate, prin aplicarea unei a două fotografii la expirarea primului termen. În acest fel, cetăţeanul român putea fi deţinătorul aceluiaşi buletin de identitate timp de 20 ani. Legea nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, cu modificările şi completările ulterioare, a creat cadrul legislativ pentru un nou act de identitate şi anume cartea de identitate. Ca urmare, din luna iunie 1997, a început înlocuirea buletinului de identitate cu cartea de identitate. La sfârşitul anului 1999, în baza unei hotătâri de guvern din 1992, au fost emise şi distribuite cărţile de alegător, pentru exrcitarea dreptului de vot, asemănătoare ca format cu cărţile de identitate. Cărţile de alegător au fost eliminate însă în 2012, unul dintre motive fiind că documentul nu conţine elemente de securitate sofisticate şi se poate falsifica foarte uşor. Înainte de 2007, anul intrării României în UE, cărţile de identitate au fost îmbunătăţite, fiind adăugate noi elemente de siguranţă.
