Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CELEBRARE ● Meşteşugul tipăritului la noi
Liturghierul lui Macarie este prima carte tipărită în Ţările Române, la
1508. O carte de o valoare inestimabilă pentru cultura românească, din
care se mai păstrează cinci exemplare din ediţia princeps.
CELEBRARE ● Meşteşugul tipăritului la noi
Liturghierul lui Macarie este prima carte tipărită în Ţările Române, la 1508. O carte de o valoare inestimabilă pentru cultura românească, din care se mai păstrează cinci exemplare din ediţia princeps.
Ţările Române au fost printre primele care au introdus tiparul, după ce Johannes Gutenberg l-a inventat în 1453. Primele centre europene de tipărit au fost la Veneţia, Mantua, Nürenberg, Augsburg, Basel, Köln, Lyon, Milano, Paris, Roma şi Cracovia.
Călugărul Macarie, celebru pentru că este primul meşter tipograf de la noi, era de origine muntenegrean. A venit în Ţara Românească atunci cînd a fost desfiinţată tipografia de la Cetinie (Muntenegru), unde lucra. Domnitorul Radu Vodă l-a adus pe ieromonahul tipograf pentru a putea tipări în Ţara Românească mult-doritele cărţi.
TRUDĂ. Pr. Mircea Păcuraru, în a sa "Istorie a Bisericii Ortodoxe Române", scrie că, deşi sînt unele păreri care spun că ar fi fost doi tipografi cu numele Macarie, el înclină să creadă că Macarie de la noi este unul şi acelaşi cu cel de la Cetinie. Prima carte tipărită de Macarie a fost "Liturghierul" (el l-a intitulat "Liturghie") şi se întîmpla în 1508, carte care rămîne în istoria culturii noastre drept prima tipăritură. Din epilog reiese că la tipărirea ei s-a "trudit" cam un an.
În ceea ce priveşte locul unde ar fi funcţionat prima tiparniţă pe pămînt românesc, cei mai mulţi istorici sînt de părere că s-ar fi aflat la Mănăstirea Dealu, aproape de cetatea de scaun, Tîrgovişte.
ORNAMENTE. Liturghierul de la 1508 conţine "povăţuirea" către preot a Sfîntului Vasile cel Mare, Rînduiala Proscomidiei, Liturghiile Sfinţilor Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare şi a Darurilor mai înainte sfinţite, precum şi alte slujbe care se găsesc de obicei în liturghiere. Cartea s-a difuzat în toate regiunile româneşti şi în ţările de limbă slavonă. Este o carte de format mic, conţinînd 128 de foi, copertele ei fiind realizate din lemn şi îmbrăcate în piele, cu închizători metalice.
Interiorul se evidenţiază prin bogate ornamente florale şi geometrice, incluzînd în centrul lor stema cu vulturul ţinînd crucea în plisc, iar iniţialele au ca ornament vrejuri de plante şi flori. Hîrtia pentru tipărit era adusă în vremea lui Macarie de la Veneţia.
Printre cărţile de cult importante tipărite în Ţara Românească de ieromonahul Macarie se află şi "Octoihul" (1510) şi "Tetraevanghelul" (1512). Toate cele trei cărţi sînt scrise în limba slavonă bisericească, de redacţie medio-bulgară.
Activitatea tipografică de la Tîrgovişte a lui Macarie a încetat după 1512, presupunîndu-se că a fost ales Mitropolit al Ungrovlahiei.
Dacă Macarie a fost deschizătorul de drum în meşteşugul tiparului la noi, diaconul Coresi l-a urmat cu mult succes cîteva decenii mai tîrziu. Acesta din urmă, între 1557 şi 1582, a dezvoltat cultura scrisă în limba română, făcînd din Braşov un mare centru editorial.
Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la tipărirea Liturghierului lui Macarie, Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat 2008 "Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii" şi a fost reeditată recent varianta Liturghierului macarian.
