O şcoală haretiană, de la 1895, “Carol I” (Negruzzi), reabilitată şi reamenajată

O şcoală de tip Spiru Haret, o prea frumoasă şcoală! Un lăcaş al excelenţei în educaţie a fost adus la standardele actuale recent. Construită în 1895, Şcoala Primară nr. 12 “Carol I”, ce ţine de prestigiosul Colegiu “C. Negruzzi” din Iaşi, a fost reintegrată în circuitul şcolilor actuale moderne. Şi asta datorită unui proiect comun Primăria Iaşi - Colegiul “Costache Negruzzi”, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi. Prin consolidare, reabilitare şi reamenajare a fost îmbunătăţită calitatea infrastructurii de educaţie în acest străvechi lăcaş de educaţie al Iaşiului. Şcoala a funcţionat până în 2002 şi risca să se piardă. Iniţiatoarea, în 2013, a proiectului, prof. dr. Camelia Gavrilă a spus: “este important să păstrezi vibraţia trecutului dar să te adaptezi şi dinamicii actuale. E un început bun ce previzionează un moment frumos. Colegiul şi şcoala au un renume ce spune de la sine despre calitatea învăţământului ieşean…Avem un internat modern în care copiii sunt cazaţi câte doi în cameră, condiţii excelente, în general, pentru studiu…Mai sunt şi şcoli fericite”.

Astfel, vor beneficia de ducerea la bun sfârşit a proiectului 310 elevi şi 22 de cadre didactice şi personal auxiliar care vor utiliza opt săli de clasă, cancelaria şi alte dependinţe. “Este o metodă eficientă de a cheltui banii, pentru educaţie”, a spus viceprimarul ieşean Mihai Chirica, reprezentantul unuia dintre parteneri, care a dezvăluit şi suma investită în frumosul proiect: 2,8 milioane lei. Fondurile au fost obţinute prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord- Est.

Monument istoric
“Şcoala Primară Carol I a fost gândită ca pepinieră de elevi externi cu domiciliul în Iaşi - ai Liceului “Costache Negruzzi”, instituţie care şi-a început activitatea pe 5 octombrie 1895. În angajamentul de plată pentru Casa de Asigurări, din anul 1937, se arată că imobilul a fost ridicat între anii 1895-1897, pe terenul aflat la intersecţia străzilor Pojărniciei şi Toma Cozma, fiind renovat total în anii 1926, 1934 şi 1937. Clădirea a funcţionat fără întrerupere ca unitate de învăţământ până în anul 2002, când localul acesteia a fost abandonat, odată cu ridicarea noului corp de şcoală, construit pe locul fostei locuinţe a directorului. Riscând degradarea şi pierderea uneia dintre cele mai bine conservate şcoli de tip Spiru Haret, în anul 2013 s-a iniţiat renovarea şcolii prin consolidarea şi recompartimentarea clădirii…S-a urmărit şi aducerea imobilului la strălucirea de odinioară, printr-o restaurare parţială a exteriorului, astfel încât imobilul să-şi merite pe deplin statutul de monument istoric”, se arată în prezentarea proiectului. Reconsolidarea a prevăzut, bineînţeles, respectarea normelor de protejare a elementelor de arhitectură originale, copiile acestora integrându-se în aspectul avut iniţial: de la scara interioară, la şapa de mozaic, elemente sculptate în piatră şi părţi originale de tâmplărie exterioară.