Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Strămoşul omului, Homo erectus, era aproape de dispariţie acum 1,2 milioane de ani. Existau atunci doar 18.500 adulţi capabili să procreeze, numărul fiind foarte mic pentru o specie răspândită pe aproape întreaga planetă (cu excepţia Americii şi Australiei), scrie publicaţia franceză Le Point.
În prezent, de exemplu, populaţia de gorile este considerată deja vulnerabilă, pentru că mai există doar 25.000 de exemplare care trăiesc în Africa ecuatorială. Prin ce minune am putea şti astăzi că strămoşii noştri puteau să dispară de pe faţa pământului? Răspunsul: fiecare fiinţă umană are în fiecare celulă o cutie neagră care înregistrează toate actele şi gesturile sale - ADN-ul. Multă vreme, aceste date n-au putut fi interpretate, însă, de acum înainte, odată cu incredibilele progrese din domeniul genomic, cromozomii îşi dezvăluie tot mai mult secretele.
Una din primele descoperiri este relativa sărăcie a diversităţii genelor noastre, faţă de vechimea speciei umane. Singura explicaţie posibilă este că populaţia Terrei a trecut prin perioade de 'gâtuire': numai nişte uriaşe hecatombe demografice pot explica pierderea variaţiei genetice. Prin calcule sofisticate, geneticienii au identificat mai multe astfel de perioade de 'strangulare'. Data cea mai recentă ar fi acum 70.000 ani, când populaţia de Homo sapiens scăzuse la 15.000 adulţi. Se presupune că, acum 70.000 de ani, a erupt şi marele vulcan indonezian Toba, care a aruncat Pământul într-o iarnă nucleară de câţiva ani. Este probabil explicaţia 'strangulării' din acea perioadă.
Cercetând cromozomii, geneticienii au descoperit şi alte perioade dificile pentru populaţia de Homo sapiens, care a scăzut chiar la 10.000 indivizi. Noutatea pe care o aduce studiul publicat de geneticienii de la Universitatea din Utah (SUA) în 'Proceeding of the National Academy of Science' este că a fost descoperită o 'strangulare' de populaţie atât de veche, în perioada strămoşilor Homo erectus. Importanţa descoperirii constă în faptul că numărul de Homo erectus din Africa, Asia şi Europa nu era mai mare decât cel al locuitorilor primului arondisment din Paris!
Dacă Homo erectus ar fi dispărut atunci, care ar fi fost acum situaţia în lume? Această ipoteză deschide perspective ameţitoare. Pământul fără oameni! Lumea ar fi atunci o grădină a Raiului fără oraşe, fără poluare şi fără telefoane mobile? Sau imperiul unei alte specii de cuceritori? Să fi fost câmpul de luptă ale cimpanzeilor, mereu gata să se bată între ei? Sau imensul dormitor al verilor lor obsedaţi sexual, cimpanzeii bonobo (Pan paniscus)? Imposibil de spus. Rămâne doar să aşteptăm următoarea 'strangulare', sperând să nu fie fatală pentru specia umană, încheie Le Point.
