Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul European a organizat votul final cu privire la noul Act legislativ privind serviciile digitale (DSA) şi la Actul legislativ privind pieţele digitale (DMA), în urma unui acord la care au ajuns Parlamentul şi Consiliul la 23 aprilie, respectiv la 24 martie.
Cele două propuneri legislative urmăresc să abordeze efectele pe care le are industria tehnologică asupra societăţii şi economiei prin stabilirea unor standarde clare privind modul în care acestea funcţionează şi furnizează servicii în Uniunea Europeană, în conformitate cu drepturile şi valorile fundamentale ale Uniunii, se precizează în comunicatul PE.
Actul legislativ privind serviciile digitale a fost adoptat cu 539 voturi pentru, 54 împotrivă şi 30 abţineri. Actul legislativ privind pieţele digitale a fost adoptat cu 588 voturi pentru, 11 împotrivă şi 31 abţineri.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) stabileşte obligaţii clare pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele de comunicare socială sau pieţele online. Ele trebuie să împiedice răspândirea conţinutului ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri pentru societate. Aceste cerinţe sunt proporţionale cu dimensiunea platformelor şi cu riscurile pe care le prezintă pentru societate.
Noile obligaţii includ noi măsuri pentru a combate conţinutul ilegal online şi obligaţia platformelor de a interveni rapid, respectând în acelaşi timp drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare şi protecţia datelor, dar şi o mai bună trasabilitate şi controale ale comercianţilor pe pieţele online pentru a garanta că produsele şi serviciile sunt sigure, inclusiv iniţierea unor verificări aleatorii pentru a se asigura că nu reapar conţinuturile ilegale.
De asemenea, există şi obligaţia pentru o mai mare transparenţă şi responsabilitate a platformelor, de exemplu prin furnizarea de informaţii clare despre modul în care se moderează conţinutul sau despre folosirea algoritmilor pentru a recomanda conţinuturi (aşa-numitele "sisteme de recomandare", bazate pe preferinţele utilizatorilor şi pe istoricul conţinuturilor accesate în timp). În plus, utilizatorii vor putea contesta deciziile de moderare a conţinutului.
Totodată, este prevăzută interzicerea practicilor înşelătoare şi a anumitor tipuri de publicitate direcţionată, cum ar fi anunţurile publicitare care vizează copiii şi cele bazate pe date sensibile. Vor fi interzise aşa-numitele "elemente de design manipulator" ('dark patterns') şi practicile înşelătoare menite să manipuleze alegerile utilizatorilor.
Platformele online şi motoarele de căutare foarte mari (cu minimum 45 de milioane de utilizatori lunar) prezintă cel mai mare risc, precizează PE. Ele vor trebui să respecte obligaţii mai stricte, sub supravegherea Comisiei. Acestea includ prevenirea riscurilor sistemice (cum ar fi diseminarea conţinutului ilegal, dar şi efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale şi asupra violenţei bazate pe gen sau asupra sănătăţii mintale) şi fac obiectul unor audituri independente. Aceste platforme vor trebui să le ofere utilizatorilor şi opţiunea de a refuza recomandări bazate pe crearea de profiluri. De asemenea, ele vor trebui să faciliteze autorităţilor şi cercetătorilor agreaţi accesul la datele şi algoritmii lor.
