Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Magistraţii CCR critică Legea ANI, pentru că nu este redactată într-un limbaj juridic normativ, concis, clar şi precis, care să excludeă orice echivoc.
Curtea Constituţională a României (CCR) afirmă, în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională cea mai recentă variantă a Legii ANI adoptată de Parlament, că actul normativ nu este redactat într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, clar şi precis, care să excludă orice echivoc.
Legea declarată neconstituţională nu respectă normele "menite să asigure sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul, forma juridică, limbajul şi stilul actului normative". Judecătorii CCR arată că, potrivit dispoziţiilor Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce". "Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor", afirmă judecătorii CCR. Aceştia apreciază că actul normativ "nu a fost sistematizat corespunzător şi nici redactat într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, clar şi precis, care să excludă orice echivoc".
Acesta a fost doar unul dintre motivele pentru care CCR a admis, în 19 iulie, sesizarea de neconstituţionalitate a celei mai recente forme a Legii ANI trecute prin Parlament. Numai că această instanţă care veghează ca Legea fundamentală a ţării să fie respectată a descoperit în ultima formă a Legii ANI elemente pe care le declarase deja neconstituţionale încă din luna aprilie. Or conform procedurilor legale, Parlamentul trebuia să ţină cont de decizia obligatorie a CCR şi să elimine pasajele neconstituţionale ori să le armonizeze cu Constituţia. "Decizia prin care Curtea Constituţională, în exercitarea controlului concret, posterior, admite excepţia de neconstituţionalitate este obligatorie şi produce efecte erga omnes şi nu numai inter partes litigantes. (...) Curtea constată că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România (...), autorităţile publice nu se bucură de nici o autonomie în raport cu dreptul", afirmă judecătorii CCR. Curtea face această constatare "independent de criticile de neconstituţionalitate cuprinse în sesizarea Peşedintelui României", sesizare pe care a admis-o, decizia fiind anunţată luni, 19 iulie. Judecătorii CCR nu precizează însă şi care sunt elementele declarate neconstituţionale în aprilie pe care le-au regăsit în varianta revizuită de Parlament.
Citind motivarea CCR şi ţinând cont de poziţiile exprimate de-a lungul timpului de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi de CSM privind haosul legislativ în care sunt nevoiţI să se descurce judecătorii şi procurorii atunci când contribuie ori îndeplinesc actul de justiţie, mai că îmi vine să cer introducerea răspunderii materiale nu doar la judecători pentru erorile judiciare, ci şi la parlamentari pentru echivocul, obscuritatea şi neconstituţionalitatea cu care umplu legile pe care le dau.
