Premieră în Poliţia Română: 4 şefi mari, urmăriţi penal pentru o operaţiune eşuată

O luare de ostatici în toată regula, de competenţa strictă a Serviciului de Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS), care trebuia să vină de la Bucureşti. Însă „Bucureştiul” nu şi-a asumat operaţiunea. Pare că vrea să şi-o asume acum, pentru că dosarul are toate şansele să fie preluat de Parchetul General. Numele celor patru sunt ţinute la mare secret, oficial vorbind. Toţi sunt în continuare pe funcţii, deşi faptele presupuse au fost comise în exercitarea funcţiilor de conducere.

La începutul lunii noiembrie, reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău răspund la o solicitare şi aflăm că 4 şefi de structuri de Poliţie sunt urmăriţi penal pentru eşecul operaţiunii de la Oneşti: „În cauză s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 4 suspecţi, şefi de structuri de poliţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu (...), constând în aceea, că, la data de 1.03.2021, aflaţi în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 26, alin. 1, pct 5 din Legea nr. 218/2002, dispoziţii ce se completează cu proceduri operaţionale cu caracter intern, nu şi-au îndeplinit/ori şi-au îndeplinit defectuos obligaţiile profesionale de desfăşurare a activităţilor de negociere şi de asigurare a intervenţiei pentru eliberarea victimelor luate ostatice de M.G. şi desfăşurarea activităţilor de imobilizare sau neutralizare a lui M.G., pasivitate care a avut drept consecinţă privarea de libertate a celor două victime pe o perioadă de aproximativ 6 ore, precum şi uciderea acestora de către agresorul înarmat. Suspecţilor li s-au adus la cunoştinţă atât calitatea procesuală, cât şi acuzaţiile”. Adică, procurorii băcăuani i-au chemat pe toţi cei implicaţi în operaţiunea eşuată, au audiat majoritatea martorilor, au pus cap la cap dovezi, imagini, mesaje, discuţii şi proceduri. Aşa au ajuns la concluzia că responsabili de moartea lui Dan Pătatu şi a lui Silviu Iştoan sunt 4 ofiţeri de rang înalt din Poliţia Română.

Doi sunt chestori şi doi - comisari şefi

Cei doi chestori şi-au păstrat fotoliile în Poliţia Română, chiar la vârful ei, la Bucureşti, şi chiar şi după ce au luat la cunoştinţă că sunt acuzaţi, cu acte, de către procurori, că nu şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu, ori că le-au făcut greşit. Sarcini de serviciu, pentru care au fost şi în martie, când în „garda” lor au murit cei doi bărbaţi, şi sunt şi acum remuneraţi, lună de lună, cu aproximativ 10.000 - 13.000 de lei. Bani pe care i-au luat şi atunci, îi încasează şi în acest moment, pentru a lua decizii la vârful Poliţiei Române. În pixul lor a stat decizia de a nu se interveni la Oneşti pentru salvarea celor două vieţi. O decizie pe care, conform procedurilor, ar fi trebuit s-o ia sub presiune, deşi Gheorghe Moroşan i-a aşteptat 6 ore. Şi n-au luat-o. Au lăsat toată presiunea, toată răspunderea, toată vina, toată munca, toată operaţiunea pe umerii tălpaşilor. Pe umerii unor agenţi de la o poliţie de municipiu, care câştigă 3.000-4.000 de lei pe lună şi care nu se mai confruntaseră niciodată cu aşa ceva. Nişte poliţişti care mai văzuseră cel mult o altă crimă domestică în viaţa lor. Nişte poliţişti care aveau nevoie, conform procedurilor interne ale Poliţiei Române, de ajutor de la Bucureşti. Era treaba lor, a chestorilor, să decidă trimiterea unei echipe special antrenate de la SIAS pentru eliberarea unor ostatici la faţa locului la Oneşti.

În pixul lor, al chestorilor, stau decizii în orice moment, chiar şi acum. Ei decid pentru ca noi, cetăţenii, să avem „Siguranţă şi Încredere”. Ei sunt printre cei care decid ce contracte se fac, cu ce se înzestrează poliţia, ce proceduri se schimbă şi cum, ce oameni sunt puşi şefi prin împuterniciri în teritoriu. Ei sunt printre cei care, prin dispoziţiile lor, „ordine pe unitate” pe vechea nomenclatură, schimbă destine la propriu, ajută sau îngreunează munca de Poliţie. Sunt printre acei care aprobă mutări de oameni, stabilesc nevoia de personal în unităţile de poliţie, împart maşini poliţiştilor din teren sau gândesc strategii de acţiune pentru tot sistemul.

Ceilalţi doi, comisarii şefi, şi-au pierdut funcţiile pe care le ocupau. Dar, pentru că aşa a vrut sistemul, au fost mutaţi pe alte funcţii, tot de conducere. Ambii, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău.

Cel mai bine păzit secret al Poliţiei Române... la nivel oficial

Cine sunt cei patru? Deşi este o informaţie de interes public, nimeni nu vrea să răspundă oficial la întrebarea „Cine sunt cei 4 şefi de structuri de Poliţie urmăriţi penal?”. Nici IPJ Bacău, nici Poliţia Română şi nici Ministerul Afacerilor Interne. Toate cele trei instituţii spun că nu deţin această informaţie şi că răspunsul se regăseşte doar în hârtiile dosarului penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Ori, cei patru nu sunt urmăriţi penal pentru că au făcut în timpul liber un accident de circulaţie. Sunt urmăriţi penal pentru că, atunci când erau la serviciu, au greşit atât de tare, încât au murit doi oameni, cel puţin aşa consideră procurorii la acest moment. Mai mult, potrivit Legii 360/2002, articolul 42: „Polițistul este obligat: e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa“. Asta înseamnă ori că cei patru nu au informat structura de resurse umane a IGPR, a MAI şi, respectiv, a IPJ Bacău, ori angajaţii de la presă, din MAI, IGP şi IPJ Bacău, plătiţi tot din bani publici, acţionează în interesul unor persoane private şi nu în interesul instituţiei, deci în interesul cetăţeanului. Asta, la nivel oficial, pentru că, la nivel neoficial, toată Poliţia Română ştie cine sunt cei doi comisari şefi şi mai ales cei doi chestori, care ţin cu dinţii de scaunele pe care stau.

Altă viziune „de imagine” asupra altor suspecţi

„La data de 10 decembrie 2021, pe DN 2H, în afara municipiului Rădăuți, la intersecția cu Centura Rădăuți, a fost depistat un bărbat, de 35 de ani, care conducea un autoturism înmatriculat în Marea Britanie, tractând o remorca neînmatriculată, pe care era montată o plăcuță cu număr fals de înmatriculare. În cauză, a fost întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tractare pe drumurile publice a unei remorci neînmatriculate și cu număr fals de înmatriculare”, se arată într-un comunicat de presă, emis de Centrul de Informare şi Relaţii Publice al Poliţiei Române, pe 13 decembrie. Acelaşi centru, condus de un director, plătit şi el cu o sumă între 8.000 şi 10.000 de lei. Acelaşi centru care, în acest caz, dă pe toate canalele de informare date dintr-un dosar penal, despre un suspect. Doar că diferenţa e majoră. Suspectul din acest comunicat e un om de rând de la Rădăuţi, care avea un număr fals pe o remorcă, spun poliţiştii în comunicat. E adevărat. Omul n-a omorât pe nimeni şi nici n-au murit oameni din vina lui. Când vine vorba despre cei doi chestori şi cei doi comisari şefi, Poliţia Română ne mulţumeşte pentru atenţia acordată: „Urmare a cererii dumneavoastră, adresată Inspectoratului General al Poliţiei Române, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm faptul că dosarul penal nu se află în instrumentare la nivelul instituției noastre. În acest sens, vă rugăm să vă adresați instituției competente, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Vă mulţumim pentru încrederea acordată şi vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în rezolvarea problemelor ce intră în competenţa informaţiilor de interes public”.

Marea anchetare sau marea muşamalizare?

Cu onoarea lăsată la poarta instituţiei, unul dintre cei doi chestori a făcut cerere ca dosarul în care e urmărit penal să fie preluat de Parchetul General. Motivul: e mult prea ocupat cu funcţia pe care o deţine prin împuternicire, nu prin concurs, ca să facă drumuri pe la Bacău şi să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor, spun surse din Poliţia Română. Informaţia a fost confirmată chiar de Biroul de Presă al Parchetului General: „posibilitatea preluării cauzei de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu prevederile art. 325 Cod de procedură penală, este în curs de examinare, nefiind emisă o ordonanță în acest sens”. Potrivit unor surse, preluarea e ca şi făcută. De ce s-ar încărca „mama parchetelor” din ţara asta, la sfârşit de an, cu un dosar care e aproape gata? Când vreodată un suspect într-un dosar de la orice parchet din ţară a făcut cerere la Parchetul General să mute dosarul, pentru că el, suspectul, nu are timp să meargă la audieri? De unde atâta privilegiu? Asta dacă, nu cumva, cineva, de sus, chiar din Parchetul General, ar avea un interes în asta. Ar fi o gravă interferenţă într-un dosar penal chiar şi dacă nu s-ar pune la cale o scoatere de sub urmărire penală a celor patru şefi din Poliţia Română, aşa cum susură unii pe la colţuri. Se vorbea, pe surse, la câteva zile de la atac, atunci, în martie, de faptul că poliţiştii s-au uitat 6 ore în sus, din faţa blocului, pentru că un procuror le-ar fi spus să nu intervină, pentru că altfel vor ajunge pe mâna parchetului. Ar fi greu de crezut acum că tocmai acel procuror ar muta pionii pe tabla de şah ca să-şi şteargă comenzile şi să salveze şi pionii.

Ce s-a întâmplat pe 1 martie 2021

6 ore au stat toate forţele de ordine în faţa blocului, poliţişti veniţi de la Bacău, poliţişti de la Oneşti, jandarmi, pompieri. 6 ore în care Gheorghe Moroşan i-a ameninţat pe cei doi bărbaţi că-i ucide, le-a spus asta şi poliţiştilor care păzeau apartamentul din stradă. Sătul de aşteptare, Gheorghe Moroşan i-a măcelărit pe Dan Pătatu şi pe Silviu Iştoan, au descris procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în rechizitoriul în care l-au trimis pe Moroşan în judecată