"Cutremurele puternice generează efecte distrugătoare asupra societății și, în special, asupra mediului urban. România este o țară cu un nivel ridicat al riscului seismic, accentuat de vulnerabilitatea clădirilor și distribuția populației. Se cunoaște faptul că Bucureștiul este o zonă vulnerabilă din punct de vedere seismic, acesta fiind cel mai afectat oraș în urma cutremurului din 4 martie 1977: 32 de clădiri prăbușite, 1424 de morți și 7598 de răniți (90% din total)", informează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
În 2022, la 45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a dezvoltat și lansat o aplicație interactivă de tip webGIS - „Riscul seismic al Bucureștiului” (https://prequake.infp.ro/.../o-noua-aplicatie-webgis.../).
Aplicația facilitează analiza geospațială a datelor reprezentative pentru înțelegerea nivelului ridicat al riscului seismic din București - într-un loc comun. Prin intermediul ei puteți afla care sunt cele mai puțin sigure zone din București în caz de cutremur sau care sunt timpii estimați până la cel mai apropiat spital, în funcție și de importanța acestora. Deși datele prezintă inevitabil o imagine parțială, exprimată doar calitativ în unele cazuri, feedbackul utilizatorilor a fost pozitiv. Până în prezent, aplicația a avut peste 7200 de accesări.
Disponibilă atât în format (https://infp.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/index.html...), cât și (https://infp.maps.arcgis.com/.../3dviewer/index.html...), aplicația este intuitivă și ușor de utilizat, facilitând vizualizarea, interogarea și filtrarea unor seturi de date derivate atât din cercetare, cât și din informații publice precum:
- clădiri încadrate pe clase de risc seismic și categorii de urgență (ca punct și poligon);
- clădiri afectate de cutremurele din 4 Martie 1977, 10 Noiembrie 1940 și mai vechi;
- rezultate ale analizei de hazard și risc seismic (pentru probabilitatea 1:1000 de ani), efectuate în cadrul Proiectului Ro-Risk (2017) de către INCDFP, INCD Urban-Incerc București și Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti - UTCB (mai puțin estimarea efectelor economice);
- spitale și detașamente de pompieri din București și Ilfov;
- zone potențial inaccesibile și străzi blocate parțial sau total în urma unui cutremur;
- rezultate ale analizei timpului minim (în minute) până la cel mai apropiat spital și detașament de pompieri;
- rute către cele mai importante spitale în caz de urgență și minute până la acestea, pentru 4 puncte de analiză reprezentative;
- hărți de zonare seismică în vigoare din P100-1/2013, digitizate de către Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din UTCB.
Aplicația este permanent actualizată cu cele mai recente date. Este posibil ca unele dintre datele despre clădiri să nu corespundă 100% din punct de vedere al geolocalizării, dar erorile pot fi semnalate. Pe lista AMCCRS nu se regăsesc clădiri neexpertizate sau cu expertize ce nu au fost depuse la autoritățile locale.
„ ̦” a fost dezvoltată în cadrul Proiectului Pre-Quake (Pregătirea pentru următorul cutremur major: explorarea noilor oportunități științifice), suportat printr-un grant (numărul PN-III-P1-1.1-PD-2019-0969) al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS – UEFISCDI, în cadrul PNCDI III.