România iroseşte 70 la sută din apa consumată

România este falimentară şi în ceea ce priveşte consumul de apă şi infrastructura acestui domeniu considerat de alte state drept vital în faţa pericolului încălzirii globale. Cifrele arată că în acest moment jumătate din populaţia României nu are acces curent la surse de apă, iar 70% din cantitatea de apă consumată în ţara noastră se iroseşte.

În zilele în care liderii celor mai puternice state ale planetei s-au întâlnit pentru a discuta despre viitorul omenirii în contextul schimbărilor climatice, în România, acest domeniu este total neglijat. În vreme ce multe alte state şi-au securizat de ani buni consumul de apă, refolosesc apele uzate, desalinizează apele mărilor şi oceanelor şi chiar produc apă, în România, infrastructura este la nivelul de acum un secol.

Statistici cu privire la dezastrul din ţara noastră există, dar ele nu sunt făcute publice de autorităţile competente, Ministerul Mediului şi Apele Române. A trebuit să ne adresăm cabinetelor comisarilor Stavros Dimas (reprezentantul Greciei în Comisia Europeană, comisar pentru probleme de mediu) şi Danuta Hubner (reprezentantul Poloniei în Comisia Europeană, comisar pentru politici regionale), pentru a afla cât de rău stă România la capitolul "Apă".

Am aflat astfel că în ţara noastră jumătate din populaţie nu are acces la surse de apă potabilă, fie că este vorba despre robinete sau toalete.

SITUAŢIE DEZASTRUOASĂ ÎN TOATĂ ŢARA
Practic, doar 10% din satele din România au realizate instalaţii de alimentare cu apă, iar un procent însemnat din populaţia urbană se confruntă cu lipsa acestui tip de infrastructură. Este şi cazul Bucureştiului, unde trei cartiere din zona de nord a oraşului se află în această situaţie. Procentul este cu atât mai înfricoşător cu cât cealaltă jumătate din populaţie primeşte apă prin instalaţii învechite, uzate, depăşite sau chiar interzise în ţări civilizate.

Aşa se face că un procent între 70% şi 80% din românii care au apă în casă se alimentează prin ţevi de plumb uzate şi vechi de zeci de ani. Nici chiar normele europene, care interzic funcţionarea localurilor (baruri, restaurante) fără a avea toaletă şi instalaţii de apă curentă, nu a ajutat prea mult mediul rural.

PIERDERI ÎN REŢEA PENTRU ŢĂRILE PROASPĂT ADERATE
Mai mult decât atât, statisticile europenilor arată că 70% din apa folosită în România este irosită, mai puţin de o treime fiind folosită după toate regulile. La nivelul Uniunii Europene, doar 40% din ape sunt folosite într-un mod incorect sau se pierd pe reţea. Procentul se apropia de 95% în 2004, însă extinderea Uniunii cu state precum Polonia, Ungaria, România, Bulgaria sau ţările baltice au înrăutăţit lucrurile.

În acest moment, Bruxellesul are pregătite aproape 6 miliarde de euro pentru proiecte care să remedieze aceste probleme. Responsabilii europeni încurajează statele să facă investiţii cât mai repede, având în vedere că piaţa apei este una dintre cele mai dezvoltate la nivel internaţional şi pentru că apa este un element-cheie în lupta mondială împotriva încălzirii globale, proiect în care Uniunea Europeană şi-a asumat rolul de lider.

ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE, GREOAIE ŞI FĂRĂ RANDAMENT
Situaţia din România este cu atât mai gravă cu cât aici nu există nici staţii de epurare. Bucureştiul, în ciuda multor ani de promisiuni, nu are nici până acum o staţie de epurare a apelor uzate. Banii municipalităţii au fost folosiţi pentru borduri şi alte proiecte de infrastructură rutieră care au fost prost efectuate, astfel încât acum sunt în mare parte distruse. La nivel naţional, din doar aproximativ 1.400 de staţii şi sisteme de epurare existente, peste jumătate funcţionează necorespunzător.




Alte date înfricoşătoare: volumul resurselor de apă utilizabile este de 2.660m3/locuitor/an, în comparaţie cu media europeană, care este de 4.000 m3/locuitor/an. Aceasta se datorează în principal contaminării resurselor în trecut, la care se adaugă activităţile economice, fără luarea în considerare a aspectelor de protecţia mediului.

În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, aproximativ 100 de milioane de euro au fost deja utilizaţi de autorităţile locale din mai multe judeţe, pentru construirea sau reabilitarea reţelei de apă, amenajarea sau refacerea staţiilor de epurare. Responsabilii de la Bucureşti ridică din umeri când sunt întrebaţi de probleme pe care România le are cu apa. Oficial, există proiecte, studii şi lucrări în derulare, se aşteaptă bani de la buget sau proiecte pentru accesarea fondurilor europene, iar problemele... se vor rezolva.

 

Refolosirea apelor uzate pentru agricultură
În contextul în care omenirea se confruntă cu lipsa apei, în contextul schimbărilor climatice, mai multe state au recurs la o metodă revoluţionară de a-şi securiza agricultura: refolosesc apele uzate.

Lider detaşat în domeniu este Israelul, stat care, deşi beneficiază de precipitaţii reduse şi are un singur rezervor natural (Marea Galileei), deţine o agricultură foarte dezvoltată, care se bazează pe un performant sistem de irigaţii. Apele folosite pentru irigaţii sunt nici mai mult, nici mai puţin decât ape menajere ale oraşelor tratate şi utilizate. Tehnologiile bazate pe bacterii, plante şi alte procedee bio curăţă atât de bine apele uzate, încât acestea pot fi folosite fără probleme pentru irigaţii. 

Aproximativ 75% din apele uzate din Israel sunt tratate şi refolosite în agricultură. Aşa se face că Israelul este unul din principalii furnizori de legume şi fructe proaspete pentru lunile decembrie-februarie pentru pieţele UE. Pe locurile următoare în acest clasament se situează state europene precum Spania (care refoloseşte 12% din apele uzate) şi Italia, dar şi Australia, continent care se confruntă cu o secetă severă din cauza încălzirii globale.

 

Desalinizare, tehnologie răspândită, dar nu şi la noi
Statele civilizate au început să dezvolte acest procedeu începând cu anii '60, pe scară largă. Aşa se face că în acest moment, state din Golful Persic de pe coasta nordică a Africii, Israelul, China sau Australia folosesc intensiv apă desalinizată din mările şi oceanele cu care se învecinează. State europene precum Franţa şi Germania au început recent proiecte în domeniu. Tehnologia este atât de avansată, încât apa sărată extrasă ajunge potabilă în mai puţin de o oră. Apele desalinizate sunt folosite însă, în principal, în industrie şi agricultură, şi mai puţin pentru consumul populaţiei.

În România, această soluţie nu este încă aplicată, motivul oficial fiind acela că deocamdată nu este necesar. Toate zonele afectate de ariditate sau chiar deşertificare (Dobrogea, sudul Munteniei sau Oltenia) se învecinează cu surse de apă dulce sau au rezervoare cu apă dulce, a căror apă este mult mai ieftină pentru a fi folosită decât cea desalinizată.