Ţara noastră deţine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2), vânzarea acestuia putând aduce la bugetul de stat aproximativ două miliarde de euro până în anul 2015.
Potrivit specialiştilor în domeniu, momentul unei astfel de tranzacţii nu ar fi prielnic, întrucât vânzarea certificatelor de CO2 nu garantează o economie rapidă la bugetul de stat. Motivul? Multe dintre statele interesate pentru certificatele României se feresc de legislaţia greoaie şi de birocraţia excesivă.
Mai mult, la ora actuală, România nu dispune, deocamdată, de un cadrul legislativ care să-i permită efectuarea unor astfel de tranzacţii.
În urma Protocolului de Kyoto, ţara noastră are dreptul de a vinde un surplus de maxim 200 milioane certificate de CO2. Conform aceluiaşi document, fiecare stat semnatar îşi asumă obligaţia să nu depăşească o anumită cantitate de emisii CO2 în perioada 2008-2012, diferenţa faţă de ţinta fixată putand fi valorificată prin vânzarea de certificate către alte ţări care nu reuşesc să-şi atingă ţinta. Atât Ministerul Mediului, cât şi Ministerul Mediului, au lansat proiecte legislative privind tranzacţiile cu certificate de CO2.
În legătură cu acest subiect, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara, pentru Agerpres, la începutul lunii iulie, că România nu a găsit încă un cumpărător pentru surplusul de emisii 'Încă de discută pe marginea acestui subiect. Cele 150 de milioane tone de emisii de CO2 vor fi vândute, dar, momentan, nu ştim către cine. Se poartă discuţii de vreo două luni, iar în perioada imediat următoare se va ajunge la concluzie pe marginea acestui subiect', a explicat şeful de la Mediu.
România, una dintre ţările care participă la sistemul european de tranzacţionare a cotelor emisiilor de dioxid de carbon, în urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, în 2008, pe locul nouă în Uniunea Europeană, după cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE). Emisiile de dioxid de carbon verificate ale României au scăzut, anul trecut, cu 8,7 la sută faţă de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numărul instalaţiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.
A doua sesiune de tranzacţionare a EU ETS a început la 1 ianuarie 2008 şi va continua timp de cinci ani până la 31 decembrie 2012. În acest interval, ţările industrializate trebuie să atingă ţintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Începând cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzacţionare a emisiilor va fi reformat în mod substanţial.
Potrivit raportului CE, în 2008 cele mai multe alocări gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) şi Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai puţine Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) şi Letonia (2,9 milioane tone).
Vânzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preţurile variază în funcţie de cerere şi ofertă. Cel mai mare preţ a fost de peste 30 de euro pe tonă, iar cel mai scăzut de jumătate de euro pe tonă. (V.A.)
Citește pe Antena3.ro