Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traian Basescu nu vrea sa piarda puterea nici cand milioane de romani spun clar, la urne, ca nu il mai vor. Traian Basescu, atunci cand nu are un guvern marioneta, vrea sa guverneze cu ajutorul institutiilor de forta si al celor de imagine. Dupa un esec din 2005, presedintele si-a securizat in permanenta functia si astazi se poate spune ca si-a creat o garda pretoriana mai eficienta decat a imparatilor din Roma antica.
Un esec major din care Traian Basescu a tras invataminte
Intre iunie 2000 si iulie 2005, cariera politica a lui Traian Basescu a cunoscut doar succese, atat pe linie de partid, cat si in demnitatile de primar al Bucurestiului si, din decembrie 2004, de presedinte al Romaniei. In iulie 2005, Traian Basescu are un plan de a creste "actiunile' PD, care la vreme respectiva reprezenta doar o treime din Alinta D.A. (PNL-PD). Drept urmare, propune liberalilor fortarea organizarii de alegeri anticipate, pentru a mai scadea din forta parlamentara a PSD. Premierul Tariceanu este initial de acord. Planul lui Basescu avea si o componenta secreta: dupa anticipate, presedintele avea de gand sa incalce protocolul ADA si sa numeasca un premier de la PD. Planul secret este divulgat de un ziarist, care l-a aflat de la... un Traian Basescu aflat intr-o stare de buna dispozitie. Tariceanu este avertizat si refuza sa mai demisioneze pentru a provoca anticipate. In plus, Romania se afla sub ape, iar batalia cu inundatiile nu putea fi coordonata de un guvern demisionar. Esuarea planului lui Traian Basescu a reprezentat prima sa mare infrangere de pe scena politica. Din acest moment, Basescu a decis sa puna in aplicare o strategie care sa-i conserve puterea personala. Dupa ce guvernul Boc 2 cade pe 13 octombrie 2009 dupa o motiune de cenzura, incep sa se intrevada sansele unei infrangeri a binomului Basescu - PDL. Dar strategia decisa la Palatul Cotroceni reprezinta prioritatea nr. 1 si masurile de preventie sunt luate cu si mai mare atentie, un rol important jucandu-l si guvernul Boc.
Strategia de care vorbim este structurata pe mai multe paliere pe are le prezentam in continuare.
1. Numiri de executanti docili in posturi la institutile de forta
● 11 august 2005: Daniel Morar, un procuror agreat de Traian Basescu, este propus de ministrul (de atunci al Justitiei) Monica Macovei pentru functia de sef al DNA, si Traian Basescu il confirma. De atunci, DNA-ul condus de Daniel Morar (un executant fara ezitare al ordinelor venite "de sus') a devenit una dintre cele mai eficiente arme ale lui Traian Basescu impotriva adversarilor politici.
● 7 decembrie 2005: generalul Marcel Opris este numit director al Serviciului de Telecomunicatii Speciale. STS a devenit un serviciu cvasi-personal al presedintelui.
● 2 octombrie 2006: Laura Codruta Kovesi, un procuror anonim, dar fosta colega cu liderul (din acte) PD, Emil Boc, ajunge procuror general tot pe traseul Basescu-Macovei-Basescu. Ca si Daniel Morar, Laura Codruta Kovesi a devenit o arma letala a lui Traian Basescu.
● 4 octombrie 2006: George Maior, senator PSD, este dislocat din gruparea social-democratilor si numit sef al SRI. Miscarea a reprezentat o lovitura pentru PSD, iar de a doua zi, Maior nu a mai iesit din "linia' Basescu.
● 27 noiembrie 2007: proaspat demis de premierul Tariceanu din functia de ministru de Externe si aflat intr-o relativa distantare de PNL, Mihai Razvan Ungurenu este numit sef al SIE. Niciodata, ex-liberalul nu a iesit din cuvantul lui Traian Basescu.
● 1 iunie 2010: are loc un aveniment de o gravitate deosebita ale carui consecinte au fost vizibile mai ales in ultimele doua luni. Valer Dorneanu (propus de PSD si sustinut si de PNL) castiga in Camera Deputatilor, cu 161 de voturi "pentru' - 123 "contra', scrutinul pentru un post de judecator la CCR. Contrar pevederilor regulamentului Camerei Deputatilor si a Constitutiei, presedinta Camerei, Roberta Anastase, refuza sa valideze votul.
● 2 iunie 2010: Traian Basescu ii reinnoieste mandatul de judecator la CCR lui Petre Lazaroiu (Petre Ceausescu inainte de 1989, cand nu se rusina cu gradul de rudenie cu seful statului), un personaj care l-a sprijinit anteior pe "binefacatorul' sau.
14 iunie 2010: un al doilea eveniment cu consecinte deosebite in ultimele luni. In urma surprinzatoarei tradari UDMR, care promisese sustinerea lui Teodor Melescanu (propunere PNL sustinuta si de PSD) pentru un post la CCR, Iulia Motoc (propunere a PDL, prietena a Elenei Udrea si sotia ambasadorului la UE numit de Traian Basescu) castiga in Senat, cu 71 voturi "pentru' - 65 "contra', fotoliul de judecator la CCR. De mentionat ca, la audierile din comisiile de specialitate, Iulia Motoc nu primise niciun vot favorabil, rezultand ca si reprezentantii PDL votasera "contra'. De altfel, cand a avut loc scrutinul din plen, Iulia Motoc nici nu a venit sa-si sustina cauza, fiind sigura de infrangere.
● 14-15 iunie 2010: PDL si Roberta Anastase forteaza si obtin reluarea votului pentru judecatorul CCR numit de Camera Deputatilor. Dupa o sedinta tensionata, in care s-a ajuns si la agresiuni fizice, in jurul orei 1 noaptea, Stefan Minea (propus de PDL si fost coleg cu Emil Boc) este votat judecator. Incepand cu aceasta data, Traian Basescu si PDL detin controlul CCR, cu 5 voturi contra 4, dar, in foarte multe situatii, Aspazia Cojocaru voteaza alaturi de colegii PDL-isti, atunci cand "interesele o cer' sau cand primeste ordin.
● 17 iunie 2010: desi are control asupra CCR, Traian Basescu transmite oamenilor sai din CCR sa-l aleaga pe ultra-docilul executant Augustin Zegrean in functia de presedinte al institutiei. Zegrean castiga cu 5 voturi la 4.
● 28 februarie 2012: Teodor Melescanu, aflat intr-o semi-disidenta in PNL, este numit de Traian Basescu sef al SIE, in locul lui MRU, desemnat premier.
2. Dislocari parlamentare de la adversarii politici
● iunie - decembrie 2006: fidelii lui Traian Basescu din PNL, in frunte cu Teodor Stolojan, Valeriu Stoica si Gheorghe Flutur lanseaza o asa-zisa platforma pentru reforma a partidului. Platforma cuprinde fruntasi liberali de la toate nivelurile. 18 deputati si 10 senatori parasesc PNL si se alatura sub masca "independentilor' PD-ului. Ulterior, platformistii formeaza PLD - Partidul Liberal Democrat, o grupare surogat care sa produca confuzie in randul electoratului liberal. Dupa ce PD ramane in afara guvernarii, PLD si PD formeaza o opozitie agresiva la guvernul minoritar Tariceanu, dar actiunile distructive ale celor doua grupari nu au succes, din cauza ca, in Parlament, PSD sprijina Executivul. In toamna lui 2007, PLD fuzioneaza cu PD si formeaza PDL.
● noiembrie 2009 - martie 2010: pe modelul "platformei liberale' din 2006, sunt dislocati 18 deputati si 8 senatori PSD, care ulterior formeaza UNPR. Cu ajutorul acestei gupari si cu alti 12 deputati si 6 senatori PNL (impartiti frateste intre PDL si UNPR) se aigura majoritatea parlamentara a guvernului Boc in 2010 si 2011, cand Parlamentul devine un fel de Marea Adunare Nationala din timpul regimurilor Dej si Ceausescu.
3. Emiterea unor acte normative care sa securizeze regimul
● 30 septembrie 2009: chiar in ziua in care PSD iese de la guvernare, Emil Boc emite OUG 103/2009 prin care modifica Legea referendumului, reintroducand cvorumul de participare la scrutinul pentru demiterea presedintelui. O modificare mai mult decat decisiva in economia referendumului din 29 iulie 2012.
● 12 octombrie 2009: cu o zi inainte de motiunea care il va dobori, guvernul Boc II emite OUG 112/2009 prin care modifica ordonanta de urgenta - se dubleaza beneficiarii si se maresc plafoanele financiare - prin care se acordau fonduri primariilor din mediul rural pentru infrastructura si construirea de baze sportive. Aceasta ordonanta a constituit de fapt un prilej pentru mituirea primarilor puterii si un instrument pentru ca sume importnte de bani sa ajunga la firmele conduse de clientela politica a PDL. Fara aceasta ordonanta, dezastrul de la locale ar fi fost si mai mare in 2012 si nu ar fi fost exclus ca numarul alegatorilor prezenti la urne la referendum sa fi fost mai mare.
● februarie - octombrie 2010: prin mai multe modificari ale regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului, se legalizeaza UNPR in Parlament, si se aigura astfel majoritatea in Birourile Permanente si in comisiile de specialitate.
● 27 aprilie 2012: deputatii PDL modifica si mai restrictiv Legea referendumului (art.10), demiterea presedintelui fiind posibila doar daca este votata de jumatate plus unu din numarul total al alegatorilor. (Re)Modificarea de catre USL a acestui articol a starnit furtuna interna si (mai ales) externa la adresa Cabinetului Ponta.
● 6 iulie 2012: inainte de suspendare, Traian Basescu trimite Parlamentului spre reexaminare o lege (culmea, a PDL) defavorabila anumitor ONG-uri. Prin acest gest, Basescu si-a fidelizat si unele ONG-uri care din cand in cand il mai si criticau.
● 10 iulie 2012: plenul CSM emite Hotararea nr. 610, prin care se prelungesc de la 15 la 90 de zile procedurile de numire a procurorului general, a procurorului sef al DNA etc. O masura care a avut menirea evitarii numirii unui nou sef la DNA in perioada suspendarii lui Traian Basescu si mai are menirea de a stabili noi sefi ai Parchetului General si DNA dupa alegerile parlamentare, in speranta unui esec surprinzator al USL.
4. Acapararea spatiului mediatic
Traian Basescu si PDL au inteles ce inseamna puterea presei in mentinerea propriei puteri. Intre 2001 si 2004, fostul premier Adrian Nastase si-a "subordonat' o mare parte din presa prin "cumparare' cu publicitate de la stat, dar in "fisa postului' nu figura si desfiintarea adversarilor politici. In epoca "Basescu', in presa care i-a devenit fvorabila, atacurile la adresa adversarilor politici au devenit "religie', iar intoxicarile, dezinformarile si manipularile au devenit o banalitate. Din media scrisa, Traian Basescu a beneficiat si beneficiaza de serviciile EVZ, "Romania Libera', "Adevarul' (incepand cu 2011), "Gandul' (din februarie 2012), "Cotidianul' (75% din redactie intre iunie 2006 si iunie 2009), saptamanalul "22' si multe altele din provincie.
In ceea ce priveste media audio-vizuala avem: B1TV este de 6 ani televiziune prezidentiala, Realitatea TV (cu "pauze' intre august 2009 si decembrie 2010), Digi 24, 10 TV (in putinele luni in care a functionat), RTV (mai rar, doar cand este neaparata nevoie). RFI - sucursala Romania serveste des interesele regimului Basescu, iar site-ul Deutsche Welle - sectiunea romana (redactorii romani din Germania). Nu in ultimul rand, site-ul HotNews este unul dintre pilonii media din serviciul lui Traian Basescu si un canal de legatura cu aliatii din strainatate ai presedintelui.
5. ONG-uri loialiste, corespondenti interni si ziaristi straini, bursieri ICR
Pentru a-si crea imagine in afara granitelor si pentru a transmite doar mesajele sale in exterior sunt utilizati corepondenti romani din presa straina, cativa ziaristi influenti din medii de informare din Occident si nu in ultima instanta bursieri si angjati ai ICR. ONG-urile loialiste au dubla misiune: de a lansa apeluri, scrisori deschise, petitii, proteste in tara impotriva adversarilor politici; de a "informa' (a se traduce dezinforma) organismele internationale privind "derapajele' guvernantilor si ale USL. Toate acestea "se intorc' in tara sub forma presiunilor liderilor CE si ale liderilor PPE.
articol preluat de pe cotidianul.ro
Citește pe Antena3.ro
