Sărăcia energetică afectează jumătate dintre gospodăriile din România

O analiză efectuată de Organizația pentru Responsabilitate Socială și Economică (ORSE) arată o creștere alarmantă a sărăciei energetice în rândul persoanelor cu venituri mici și medii.

Comparativ, în 2019, înainte de criza pandemică și de cea generată de războiul din Ucraina, procentul gospodăriilor aflate în sărăcie energetică pentru că au alocat pentru energie peste 10% din cheltuieli a fost de 27,4% dintre gospodării.

Situația s-a agravat an de an: în 2020, procentul a ajuns la 33,3%, în 2021 – la 36,5%, iar în 2022 – la 37,3%.

De asemenea, sărăcia energetică extremă sau „ascunsă” afecta 16% dintre gospodării în 2019, ca în 2020 să ajungă la 19%, în 2021 - la 19,2%, iar în 2022 – la 19,8%.

În zece ani, respectiv față de 2013, când procentul era de 12,2%, acest fenomen aproape s-a dublat ca amploare, precizează analiza.

Două din zece gospodării (19,8%) și-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situație ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural.

21% dintre gospodării au căzut sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie în 2022, dublu față de nivelul din 2021 și 2020 de 10,5% și mult peste nivelul din 2019, când era de 7,8%. Evoluția pe zece ani arată că în 2013 procentul era de 12,3%,

Organizația avertizează că măsurile financiare existente, cum ar fi ajutoarele de încălzire și plafonarea-compensarea prețurilor, nu sunt suficiente și că este necesară o abordare integrată a cauzelor structurale ale acestui fenomen.

Soluțiile propuse includ politici mai țintite pentru mediul rural, renovarea și creșterea eficienței locuințelor, diversificarea surselor de energie și investirea în capacități regenerabile.

„Această problemă nu poate fi rezolvată doar prin măsuri financiare. Trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor structurale și să avem politici integrate care să abordeze aceste probleme”, a declarat Anca Sinea, coordonatorul Organizației.

În plus, se subliniază importanța dialogului cu comunitățile locale, iar implicarea cetățenilor în identificarea soluțiilor este considerată esențială.

Ghișeele unice și instrumentele de comunicare directă cu populația sunt sugerate pentru a facilita colectarea datelor și identificarea problemelor specifice fiecărei localități.

Într-un efort comun, autoritățile centrale, locale, companiile din domeniu, reprezentanții consumatorilor și ai societății civile sunt chemați să colaboreze în cadrul acestui grup de lucru pentru a dezvolta politici publice eficiente și adaptate realităților specifice din teren.

În studiu se mai specifică și că este esențială îmbunătățirea cooperării între toate tipurile de actori, publici sau privați, și crearea unei instituții cu un rol clar de lider în această luptă împotriva sărăciei energetice.

(sursa: Mediafax)